De ce?

De ce un nou blog „Cãlãtor prin ţara mea”? Poate pentru cã toţi suntem cãlãtori prin ţara noastrã înainte de a cãlãtori prin ţãri strãine, dar de cele mai multe ori nu realizãm decât foarte târziu, cât de multe  şi cât de profunde, sunt impresiile pe care le trãim şi pe care am putea sã le împãrtaşim şi celor din jur, cât de multe sunt gândurile frumoase care ne-au însoţit cãlãtoriile, dar nu o facem crezând cã nu intereaseazã sau mai rãu, ne temem sã nu fim greşit înteleşi, fiind catalogaţi drept încrezuţi când vorbim despre acele momente care pe noi ne-au fãcut fericiţi.

Eu nu am avut niciodatã aceastã reţinere, aceea de a povesti despre locurile vãzute şi despre oamenii intãlniţi, nici mãcar atunci când mi-a fost foarte clar din comentariile sau din expresiile celorlalţi, cã nu au înţeles cât de fericitã eram eu în acele momente dorind sã-i fac pãrtaşi la emoţiile pe care le trãisem.

Cu mulţi ani în urmã am vãzut la cinematograf un film documentar şi mi-a rãmas în minte titlul: ” Pretutindeni trãiesc oameni”. În acei ani, la cinematograf erau prezentate în deschiderea filmului artistic ce rula, filme documentare realizate de Studioul cinematografic „Sahia-Film” . Ce a fost deosebit la acest film, nu aş putea spune acum, poate doar faptul cã nu am uitat niciodatã mesajul. Frumuseţea locurilor pe care le vezi în trecerea ta, oricare ar fi acele meleaguri, nu este completã fãrã acei oameni a cãror viaţã este legatã pentru totdeauna de ele. Imi place sã cãlãtoresc, îmi place sã vãd locuri noi, dar cel mai mult iubesc oamenii şi mereu caut sã-i întãlnesc, sã vorbesc cu ei, dorind sã-i  înţeleg . Astfel, mi-am propus sã povestesc despre locurile vizitate, dar mai ales mi-am propus sã povestesc despre oamenii pe care-i întãlnesc şi despre ceea ce îi leagã de locurile în care trãiesc.

Ca cetãţean al Bucureştiului, nãscutã şi crescutã pe caldaramul Capitalei, nu m-am putut desprinde niciodatã de el, dar am înţeles cã pretutindeni trãiesc oameni şi meritã sã-i cunoşti atunci când eşti cãlãtor prin ţara ta. Astfel, voi încerca sã povestesc despre locurile prin care am trecut, dar mai ales, sã povestesc despre oamenii întãlniţi fãrã de care orice drum nu ar fi decât o trecere printr-o imensã salã de muzeu în care admiri în tãcere minunate exponate. Vã invit sã cãlãtorim împreunã prin ţara mea (şi a voastrã)  alãturi de oamenii ce trãiesc pretutindeni!

Anunțuri

3 comentarii (+add yours?)

  1. Ioana Dumitrache
    Ian 05, 2012 @ 00:39:27

    Bravo mami, scrii foarte frumos!

    Răspunde

  2. Daria
    Ian 05, 2012 @ 00:50:36

    Abia astept sa citesc mai multe postari .aveti darul povestirii:d totul curge frumos si este placut de citit:* felicitarii

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Ian 05, 2012 @ 15:44:57

      Buna ziua! Multumesc pentru apreciere, speram sa pot gasi cuvintele potrivite pentru a deschide drumuri spre inima tuturor celor care, asemeni mie, calatoresc prin lume privind mai ales catre oamenii pe care ii intalnesc.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: