haiku

țurțuri la geamuri
picurând vise în zori –
noaptea prea scurtă

prin ceața groasă
văd doar umbre alergând –
tâmpla plecată

vise și stele

Inspirată de Blogul cu poezele: Duzina de cuvinte – Ecouri , am brodat cu versurile scrise de Carmen

Ridic cu grație arcada stângă,
Apoi opresc în loc visele și le cer arvuna promisă.
Dar visele râd , arătându-și buzunarele goale.
Cobor cu grație arcada stângă,
Și pentru că visele nu au plătit,
Cu o coborîre de pleoapă,
Le voi închide cărările, le voi stinge ecourile,
Voi lăsa cerul gol.

Ridic cu grație arcada dreaptă,
Și caut răspuns întrebării tale:
”Dacă fiecare stea este un vis,
Atunci fiecare stea căzătoare
Este un vis rămas neîmplinit?”

Cobor cu grație arcada dreaptă
și, privind cerul nesfârșit, răspund:
” Fiecare vis este o stea călătoare.
Atunci când fiecare vis se împlinește,
Pornește la drum, luminând cerul!”

 

Dor

Te vreau si te plâng,
Te chem şi te-alung,
m-aşez la rãscruci
sã vãd unde-apuci
te strig sã mã uiţi,
gândesc cã mã minţi
te rog sã rãmâi
mã uit dacã vii
ascult paşii grei
ce calcã sub ei
tãceri fãrã nor
şi gânduri ce dor
sunt vie sau mor
aş vrea dar nu pot
sã strig.
E prea frig
În noaptea ce frige
Şi-n scrumul de vise
Adorm.

Duzina de cuvinte – În zori

În zori toate visele mor. Sau dispar? Sau doar le uitãm? Sau poate pleacã de la noi pentru a-şi gãsi urmãtoarea gazdã? Veţi spune cã uneori visele rãmân. Ni le amintim, le povestim şi apoi aşteptãm. Aşteptãm sã vedem dacã se vor împlini? Uneori a te osteni a le reţine cât mai mult timp este un efort atât de mare încât aproape cã îţi furã întreaga energie matinalã. Şi pentru ce? O himerã care pãrãseşte laş scena în care a evoluat, lãsându-te pradã îndoielii: am visat sau s-a întâmplat aievea? O stea prea strãlucitoare pentru a fi adevãratã!
Visele nu sunt întotdeauna ceea ce par. Uneori se împlinesc, alteori le purtãm cu noi viaţa toatã. Oare ce este mai frumos: sã-ţi împlineşti un vis sau sã trãieşti o viaţã pentru un vis? În toate etapele sale, viaţa noastrã este plinã de aşteptãri. Dar putem considera aceste aşteptãri, vise? Trebuie sã-ţi placã tare mult viaţa pentru a considera orice realizare ca fiind împlinirea unui vis. Cred cã atunci când rãmân puţine vise neîmplinite poţi spune cã viaţa ta este plinã de realizãri. Sau poate când sunt multe realizãri înseamnã cã s-au împlinit visele tale? Cine pe cine determinã de fapt? O realizare devine egalã cu un vis?
Atunci înseamnã cã nerealizãrile sunt nişte vise.. haine? Adicã, vise, vise dar niţel mai rele! Ca atunci când jinduieşti la gãina cea grasã a vecinului. O capeţi dar, trebuie sã o jumuleşti şi apoi sã o fierbi! Pentru mine ãsta este un adevãrat coşmar! Cine nu este gata sã decline orice posibilitate de a-şi vedea împlinit un asemea vis? Dar nu aş vrea sã mã vâr prea adânc în tenebrele unui coşmar câtã vreme pe cer strãluceşte o stea micuţã, un vis încã nevisat, o dorinţã încã nerealizatã, ce poate fi a mea, a ta, a noastrã. Şi poate, la revãrsat de zori, nu va dispãrea, nu o vom uita şi va rãmâne la noi sã o îndeplinim.
Şi dacã cerul va fi plin de stele, eu cum îmi voi gãsi steluţa mea?

Haiku – prin ploaie

tãcerile dor-

inima plânge încet

în liniştea mea

 

tãcerile trec-

vorbele zidesc vise

în inima mea

Duzina de cuvinte – Dar

sursa

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

Dar din dar se face Rai, spune o vorbã înţeleaptã

Bine-ar fi dacã pe toţi ea ne-ar face deodatã

Mult mai buni şi mai atenţi la poveştile de viaţã

Ce roiesc în jurul nostru, fluturi albi cu chip serafic

Lângã lãmpi fãrã luminã, prizonieri fãrã cuvinte

Ai grãdinilor albastre cu destine infinite.

 

Fãrã chip şi fãrã vorbe, se rotesc ameţitor

In hipnotica poveste a mãreţului amor

Ce involuntar cuprinde la un ceas târziu de searã

Toţi aleşii sorţii noastre, fãrã ca mãcar sã simtã

Cã rãmân fãrã suflare în genunchi, înlãnţuiţi.

Intr-o ultimã chemare spre iubire. Dar eu simt,

 

Cum un anotimp, soseşte, plin de seve şi de viaţã

Intr-o dulce dimineaţã când din vise m-am trezit

Şi privind în jur alene, dupã seri cu-albastre gânduri

Am simţit cum dintr-o datã, viaţa este mult mai bunã

Dacã soarele rãsare şi îmi lumineazã drumul

Dãruindu-mi iar speranţã şi cãldurã în priviri.

 

Deci cu multã-ngãduinţã eu vã rog sã lecturaţi

Şi cu vorbe nu prea aspre la sfârşit sã criticaţi,

Darul meu pentru cei care, scriu mereu tot alegând,

Din noianul de cuvinte numai douãsprezece, vrãjite

Şi cu ele croşeteazã versuri, fraze potrivite

In postãri cât mai frumoase, ce la psi le veţi gãsi!

 

 Scorpio, vavaly, alma nahe, La Fee, anacondele, tibi, dor, lili3d, abisuri, Dia na, DJ