Duzina de cuvinte – Precupeata

O precupeaţã cam zurlie
Stãtea pe gânduri şi privea
La oamenii ce fãrã numãr
Printre tarabe se plimbau.
 
Predestinat pãrea sã-i fie
Destinul sãu de a privi
Cu detaşare astã lume
Şi-n vorbe doar ai cântãri.
 
Precis şi fãrã de sfialã-ţi vorbea
Privindu-te cum ezitai în faţa ei
Când te poftea sã-ţi spui pãrerea
Despre toate ce pe tarabã se gãseau.
 
Îţi place varza? Ia de-aicea
Cât capul tãu e, zãu aşa!
Sau poate vrei nişte ridichii?
Aşa sã cumperi te-mbia.
 
Tu te uitai cam îndoitã
În suflet, dacã chiar vroiai
O varzã creaţã sã-ţi apropii
Sau spre ridichii înclinai.
 
Dar precupeaţa vezi prea bine
Pe predicat era pornitã
Şi cu-n prelung şi clar adaggio
Se arunca din nou în luptã:
 
“Eşti predispus la fugã, frate!
Nu stai nici sã priveşti în jur
Tu te-ai prelins printre tarabe
Şi ai plecat fãrã un cuvânt!”
 
Prelegerea despre verdeaţã
n-ai auzit, deci stai pe loc!
Precede doar povestea ciorbei
Deci trebuie sã o cunoşti!
 
Sã luãm pe rând din trufandale
Ce ciorbei gust pot ca sã-i dea
Un morcovel, o ceapã alba
Un ardeiaş şi-un dovlecel.
 
Sã punem tot în oalã largã
La fiert cu apã de izvor
Sã-i împãcãm cu nişte roşii
Cã-i loc destul, nu dau în foc!
 
Predominant în toate astea
Aş vrea sã fie un borşic
Destul de acru, dar nu foarte
Cu huşti de ţarã întãrit.
 
Şi toate astea cu smântânã
Le dregi uşor şi-apoi presari
Verdeaţa proaspãtã şi bunã
La care lung tu te uitai!
 
Privind la cel ce sta pe gânduri
Tot ascultând şi meditând
Îmi adusei atunci aminte
De-un precursor de mult trãit.
 
Un gânditor ce peste veacuri
Rãmase astfel împietrit
Şi mã gândesc cã poate bietul
La piaţã o fi fost pornit.
 
Şi tot aşa o precupeaţã
L-a zãpãcit cu-al sãu discurs
De a uitat unde plecase
Şi sã se-ntoarcã n-a putut.
 
Aşa l-a prins între hotare istoria,
pe gânditor.
Noi fost-am gata la preluare
Şi nici o clipã n-am simţit
Cum Gânditorul de la mare
Râdea de noi: v-am pãcãlit!
 
Credeaţi cã meditam la stele
Şi mã-ntrebam de soarta lor?
Cã mã gândeam la nemurire
Privid al Cerului decor ?
 
Eu stam de toate nãucit
Privind tarabele din piaţã
Şi prins de val, cam zãpãcit,
O ascultam pe precupeaţã
Şi mã-ntrebam : Ce i-am greşit ?
 
cu duzina de cuvinte vã întalniţi precum o stiţi
De veniţi la psi acuma si ce-i scris voi veţi citi!