Lumea este mare! Copilul este mic! Cât de mare este lumea? Cât timp este mic un copil? Întrebãri ce pot pãrea banale, cu rãspunsuri pe care le ştie toatã lumea şi totuşi, sunt situaţii în care lumea devine foarte micã şi copilul se dovedeşte a fi atât de mare încât “cei mari” uitã cã trebuie sã-l lase sã-şi trãiascã copilãria. Astãzi gãseşti la tot pasul copii îmbãtrâniţi înainte de vreme, copii care de nevoie, au învãţat devreme cã libertatea de a suferi este mai realã decât libertatea de a visa. Izvorul tuturor durerilor lor pare sã fie nepãsarea oamenilor, a celor ce iau în numele lor decizii fãrã a se întreba cum se vede prin ochii copiilor lumea celor mari, golitã de joc, golitã de veselie, golitã pânã şi de prezenţa pãrinţilor. Oricâr ar fi de neînsemnatã, o viaţã este un dar pe care unii spun cã şi-l fac lor (mi-am fãcut copilul pentu mine), alţii îl fac celor dragi (cãci ce este un copil decât darul cel mai preţios pe care o femeie îl poate face bãrbãtului iubit, uneori chiar cu preţul vieţii sale), alţii îl aşteaptã fãrã speranţã şi cei mai mulţi îl primesc fãrã sã o cearã. Unii se bucurã, ceilalţi sperã şi mulţi şuierã a pagubã, întrebându-se ce sã facã şi îşi iau lumea în cap, cã de lumea e mare, copilul este mic şi la cât de mare este lumea, poate, la un moment dat, copilul nu mai este atât de mic şi scapã de grijã.
Câte decizii trebuie sã iei într-o viaţã pentru ca lumea prin care şuierã libertatea sã înţeleagã de ce are nevoie un copil, astfel încât, oricât ar pãrea de neînsemnatã, fiecare viatã sã fie un dar fãcut oamenilor de cãtre ceilalţi oameni, un dar în care sã gãsim izvorul tinereţii fãrã bãtrâneţe şi în care se vede dureros de limpede viitorul planetei Pamânt.
Pe cei ce tema şi-au fãcut îi gãsiţi la psi.
calatorprintaramea 