Prinși în cercul de foc

Acum un an în Clubul Colectiv, 64 de tineri și-au pierdut viața și alți 147 au suferit arsuri grave care le-au afectat pentru totdeauna viața. Un lung șir de abateri de la prevederile legale au dus la producerea unei tragedii. Viața unor oameni a căror singură vină a fost că au crezut în seriozitatea celor care i-au invitat să le treacă pragul, a fost astfel curmată.
Chiar așa, v-ați gândit vreodată, atunci când sunteți gazde, în propriile case, dacă ați făcut totul pentru a asigura viața invitaților voștrii? Veți spune că nu are ce să li se întâmple într-o casă particulară sau un aparatament. Oare?
Un aragaz defect, un grătar prost amplasat prea aproape de stiva de lemne sau de niște poliester rămas de la reparațiile casei, țigările aprinse uitate pe oriunde căci suntem acasă și fumăm unde vrem, pot fi oricând sursele unui incendiu. Ce veți face? Are cineva în propria casă un stingător? A exersat cineva pentru propria siguranță, utilizarea acestuia?
Mă tem că la toate întrebările mele răspunsul este NU! Nu este nevoie să mergem într-un club sau la teatru, oricând se poate întâmpla o tragedie și atunci fiecare dintre noi vom fi răspunzători pentru soarta celor care se aflau în casa noastră.
Realitatea zilelor noastre arată că deși se vorbește mult pe această temă, prea puține sunt lucrurile concrete care s-au făcut. Pot spune că înainte de 1989 se făceau mai multe exerciții de alertare contra incendiilor la locul de muncă și erau mult mai mulți oameni instruiți să intervină în astfel de situații.
Din când în când, o tragedie ne arată cât suntem de vulnerabili. Pentru scurt timp, spaima ne unește. Din păcate, nu este suficient pentru a schimba comportamente și a ne face să luăm decizii corecte, de la modul în care privim propria responsabilitate față de societate, față de fiecare om cu care interacționăm, cunoscut sau nu și până la disciplina în ceea ce privește seriozitatea cu care sunt stabilite prevederile ce trebuiesc urmate în procesul de autorizare a unor activități și urmărirea respectării acestora.
Durerea nu se va șterge, este înscrisă cu litere de foc în destinul unor oameni pentru care ziua de 30 octombrie 2015 părea să fie o zi ca oricare alta. Poate doar ceva mai plină de muzică. ”Ziua în care vom muri” Goodbye to Gravity.

selfie la concert –
prins în eternitate
ultimul zâmbet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: