Uneori nu este bine să știi prea multe. Poate părea mișto să ai răspuns la orice intrebare dar, ce te faci cand vrând să te ții de vrăjeală cu niscai prieteni, vezi că incep a se oftica. Par dintr-o dată puși pe crăpelniță de parcă, postiseră luna toată! La pârnaie să fi fost și tot nu erau așa fomiști. Niște găinari!
Dar Babacul mi-a spus mereu să fiu cumite. Nu este frumos să te dai baștan dacă a nu te țin curelele! Dar parcă te citește cineva dupa meclă! Poate doar vreun gabor rătăcit și atunci, doar dacă îți zboară gândul la vreo încercare de a şuti visele altui rătăcit. Drept care, iute-iute, strângi pumnul și oprești fuga lor strivind cuvintele de buzele prea dornice de hlizeală. Așa le trebuie! Tăcerea este legea lor. Dincolo de tăcere rămâne doar teama.
Texte cu douăsprezece cuvinte.
Iun 29, 2015 @ 19:36:51
În doar 10 rânuri ai reuşit să pui 12 cuvinte grele. Şi totul să sune atât de natural!
Iun 29, 2015 @ 22:10:37
Dacă ai știi cât am mormăit singură în barbă până să le scriu! Cum a fugit primul cuvânt, pe restul nu le-am mai putut opri! Astea erau cuvinte să le stăpânești?
Iun 29, 2015 @ 19:45:55
Haha! Concentrate și de efect! 🙂
Mi-a fost dor să mă joc! 🙂
Iun 29, 2015 @ 22:07:48
Recunosc că și eu am dus dorul jocului. Parcă am oprit timpul în loc.
Iun 30, 2015 @ 01:17:34
Da…Good old times! 🙂
Iun 29, 2015 @ 20:00:17
Mi-ai redeschis și mie pofta unei trânte cu o duzină de cuvinte. A trecut ceva vreme de când n-am mai prestat. Poate data viitoare.
Iun 29, 2015 @ 22:05:14
Este momentul să ne apucăm de scris! Gata cu vacanța!
Iun 30, 2015 @ 07:00:30
Să lăsăm deci cuvintele să curgă, fără a le strivi pe buze, chiar şi cu un zâmbet. Frumoasă duzină! 🙂