Frunza

Frunza

”ți-s albă azi, tăcuta mea nervură
cândva lucind a verde stins”
                                                                                                                                 psi
 

Tu mugur crud, stingher pe ram păreai

când verdele-ți din trup abia pornea

să dea culoare visului de mâine .

Privirea mea părea că te mângâie

și din căldura ei putere-ți luai

să te deschizi zâmbindu-i cerului din suflet,

și soarelui, din ochii ce priveau.

Te-am regăsit apoi cântând cu glas de ploaie

și-n vânt lăsându-ți jalea să se piardă,

păreai să fi uitat culoarea verii

sub galbenul de ceară, ce te doare.

Și azi, mi-e dor de freamătul din vară,

de țipătul tăcut când te-ai desprins

lăsând în urmă doar tăcerea

sigiliu peste cântecul pierdut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: