haiku

picãturi reci –
un stânjenel în ploaie
sprijinã cerul

102_5421arhiva foto privata

Gladly Shared with:

Blue Monday

Anunțuri

5 comentarii (+add yours?)

  1. Sally
    Mai 05, 2014 @ 22:07:10

    Hi,

    What a lovely blue bloom. I’ve always loved the iris. Thanks for playing today.

    I’m looking forward to reading your comment on my blue injury post. Please come back.

    Have a Happy Blue Monday!

    Răspunde

  2. Alexa T
    Mai 06, 2014 @ 20:07:29

    Frumos detaliu in albastru macro!! bravos…

    Răspunde

  3. Alexa T
    Mai 06, 2014 @ 20:08:00

    plus curcubeul…

    Răspunde

  4. Victor Antonescu
    Mai 09, 2014 @ 15:44:45

    Draga Roxana, sunt impresionat de BLOGUL tau, ( mi-am permis sa-l scriu cu
    majuscule ). Despre tine, nu am mai avut vesti de la Mitica de foarte multa
    vreme. Mi-am permis sa rasfoiesc cele postate si am constatat ca rezonam
    cumva in aceeasi zona a copilariei. Eu incerc sa-mi pastrez intacte amintirile
    despre copilarie cu tot ce inseamna ea. Varsta ma trage mereu de maneca,
    atragandu-mi atentia ca timpul se scurge inexorabil. Ma uit in urma si ma
    intreb daca am facut tot ce a depins de mine pentru copiii de toate varstele.
    Sigur, puteam sa fac inca multe filme pentru ei, dar vremurile s-au schimbat
    si din nefericire, nu in bine..
    Ma bucur pentru intreaga voastra familie si va doresc sa reusiti in tot ce va propuneti. Promit sa-mi fac timp sa mai rasfoiesc BLOGUL tau si al lui Carmen
    pentru a-mi mai clati sufletul cu toate gandurile voastre.
    Cu toata prietenia,
    Victor Antonescu

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Mai 09, 2014 @ 18:33:44

      Vã mulţumesc pentru vizitã, domnule Victor Antonescu! Pentru mine copilãria este foarte importantã cãci în acei ani consider eu, se formeazã personalitatea fiecãruia. Cei care ca şi mine, au avut şansa sã aibã în jurul lor oameni pentru care poveştile nu sunt simple fantezii ci, o formã de educaţie, pot spune fãrã teamã cã vor rãmâne mereu în sufletul lor, copii. Nu vor dori sã uite niciodatã acei ani si vor dãrui celor din jurul lor din bucuria care le-a cãlãuzit primii paşi.
      Regret cã astãzi copiii nu cunosc filmele de animaţie romãneşti. Regret cã nici eu mãcar nu am vãzut Robinson Crusoe. Personajele desenate şi pãpuşile-personaje au fãcut mereu parte din viaţa mea. L-am privit adeseori pe tatãl meu cum le dãdea viaţã şi cred cã puţini copii mergeau cu atâta entuziasm la serviciu, la pãrinţi, cum mergeam eu la “Animafilm”.
      Mã bucur sã vãd cã nu aţi lãsat uitãrii filmul de animaţie românesc. Aţi fost atât de mulţi oamenti talentaţi care aţi fãcut mai frumoasã copilãria atâtor copii! Voi scrie despre aceste lucruri pe blogul meu şi atunci voi pune şi fotografiile de la vizita dvs., la şcoala mea. Sunt amintiri prea frumoase pentru a fi lãsate uitãrii.
      Vã doresc sãnãtate
      Cu mulţã consideraţie, Roxana Dumitrache

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: