Un altfel de Paşte

102_4893

Sã nu vã închipuiţi cã anul acesta sãrbãtoarea pascalã a avut pentru noi un alt ritual. Nici vorbã! Am fãcut aceleaşi pregãtiri obişnuite: miel, cozonaci (poate mai nereuşiţi ca în anii trecuţi) şi ouã roşii. De fapt în multe alte culori, modele şi mãrimi.
Poate trebuie sã spun cã anul acesta sãrbãtoarea sfântã a fost celebratã în aceaşi zi de cãtre toţi creştinii, ortodocşi şi catolici. Dar deşi se întâmplã destul de rar nu a constituit o premierã. Cã în lumea întreagã astãzi s-au auzit milioane de glasuri creştine ce si-au mãrturisit credinţa iarãşi nu a fost un lucru de mirare pentru mine.
Ceea ce a fãcut ca în acest an sãrbãtoarea sã devinã insolitã a fost rugãmintea fiului meu de a avea ca invitat la aceastã sãrbãtoare un prieten irakian. Un musulman. Dornic a a lua parte la aceastã sãrbãtoare creştinã şi de a afla astfel mai multe despre ea, iatã-l alãturi de noi în noaptea de înviere, urmãrind cu mare interes desfãşurarea slujbei şi ascultându-ne cântând: “Hristos a înviat din morţi, cu moartea ‘pre moarte cãlcând!”
Şi cum tot ceea ce vedea avea nevoie de multe explicaţii, l-am invitat sã ne fie oaspete la masa de Paşte. Dacã pentru el totul era pe cât de nou, pe atât de interesant trebuie sã recunosc cã şi pentru noi, a fost la fel. Am spus şi susţin în continuare cã toleranţa se naşte din cunoaştere. A cunoaşte istoria religiilor este esenţial pentru a putea avea un dialog corect cu oricare dintre cei care se nasc având o altã religie. Creştin, fie ortodox, fie catolic, musulman sau mozaic, fiecare avem puternice argumente în favoarea propriei credinţe. Câţi însã, cunoaştem şi istoria celorlalte culturi, câţi dintre noi putem spune cã înţelegem diferenţele sau aproprierile dintre ele? Adevãrul este cã prea puţini. Nu cred cã pot pretinde cã ştiu destul de mult pe cât aş vrea dar, cu siguranţã, vreau mereu sã aflu, cât mai multe lucruri direct de la cei care pot vorbi despre ele cãci sunt parte din viaţa lor.
Un popor cu o istorie de aproape 7 milenii, precum ceaa Irakului, cea mai veche civilizaţie cunoscutã, cea care a dat cel mai vechi cod de legi, Codul lui Hamurabi, civilizaţia vechii Mesopotamii, nu poate sã nu fie fascinantã pentru orice om care a studiat istoria anticã în şcoalã. Cãlãtoria în Egipt a fost pentru mine ca un dar neaşteptat. Şi Egiptul are o istorie de 5 milenii. Irakul are o istorie mult mai veche despre care totuşi ştiam atât de puţine cãci istoria sa modernã a furat parcã toatã atenţia lumii şi a mea, lãsând în urmã bogãţia trecutului.
Nu pot spune cã în cele câtevã ore petrecute alãturi de noi, invitatul nostru a putut sã ne familiarizeze cu lumea cãreia îi aparţine, nici vorbã dar, am putut discuta despre acele aspecte care ne pot apropia, despre obiceiuri, despre asumarea responsabilitãţii în abordarea temelor considerate sensibile atunci când doi oameni, de confesiune diferitã se întâlnesc. Despre respectul datorat oricãrei persoane care are alte convingeri. Şi cred cã acesta este începutul oricãror posibile dialoguri.

Anunțuri

7 comentarii (+add yours?)

  1. pitici, dar voinici
    Apr 21, 2014 @ 13:40:27

    Asa gandesc si eu: toleranta se naste; cunoasterea e esentiala.
    Interesant ca a dorit el sa vina sa cunoasca obiceiurile crestine.
    Interesant ar fi de stiut reactia tatalui lui mai ales ca barbatii musulmani nu sunt cunoscuti pentru…..dorinta aceasta de a intelege alte religii considerate a fi „necredincioase”.

    Răspunde

  2. roxdumitrache
    Apr 21, 2014 @ 15:26:00

    Familia sa este una educata si deschisa spre cunoastere.

    Răspunde

  3. adicherish
    Apr 21, 2014 @ 19:14:51

    Banuiesc ca oaspetele vostru este chiar student si atunci varsta justifica pe undeva dorinta lui de cunoastere. Sau gresesc?

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Apr 21, 2014 @ 19:17:45

      Adevarat. tanarul este masterand in domeniul chimiei farmaceutice.

      Răspunde

      • adicherish
        Apr 21, 2014 @ 19:45:15

        ironia, caci incape una in tot acest discurs si dialog intercultural este aceea ca orientarea care pune mare pret pe studiul chimiei e vazuta din perspectiva crestin-occidentala si sub auspiciul lui 9-11 o predispozitie pentru sustinerea jihadului, pericolul nu doar discursiv al fundamentalistilor islamisti care au politizat preceptele coranului. vorbesc doar de ironia soartei. caci, contraargument la teza anterioara, deci sprijin in favoarea ideii de cunoastere dezinteresata de vreun scop atentand la binele cuiva, e chiar Raed Arafat, doctor de mare calitate profesionala si mai ales umana, spirituala.
        Am amintit doar despre feluri de a fi receptat aici, nimic altceva!

  4. Alexa T
    Apr 21, 2014 @ 19:56:55

    Paste Fericit!

    Răspunde

  5. roxdumitrache
    Apr 21, 2014 @ 20:06:17

    Peste tot se pune accent pe fundamentalism. Insa nu toti musulmanii sunt adeptii perceptelor fundamentaliste. Asa cum ai amintit, dr. Raed Arafat este un reprezentant respectat a comunitatii musulmane. Si nu este singurul.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: