Biblioteca bloggerului român

Chinezu spune cã întrebarea sa preferatã “ce rost mai are să citim, cu ce ne ajută pe noi cărţile?“ adresatã invitaţilor din emisiunea sa Brandu’ lu’ Chinezu’ reuşeşte aproape întotdeauna sã-i facã sã se fâstâceascã, nefiind siguri cã au rãspunsul la ei. Nu cã nu ar citi, dar pare o întrebare-capcanã la care sunt doar câteva rãspunsuri corecte. Ezitã sã rãspundã probabil gândindu-se cã nedând rãspunsurile aşteptate, se vor face de râs, ascultãtorii taxându-i mai apoi, când se vor aştepta mai puţin.
Şi totuşi nu este vorba despre o întrebare cu rãspunsuri prestabilite de vreo instituţie sau autoritate, nici vorbã. Fiecare ar trebui sã aibã propriile rãspunsuri, asta în cazul în care nu ar fi suficiente decât trei cuvinte: “eu nu citesc!”. În acest caz ar fi inutil sã încerci sã afli de ce, cãci rãspunsurile pot fi tot atât de variate ca şi cele ce justificã cititul.
Aşadar, eu citesc pentru cã sunt curioasã, citesc pentru cã doar astfel simt cã reuşesc sã trec bariere de timp şi de spaţiu. Citind învãţ cum sã trãiesc într-o lume care nu ştiu dacã mã aştepta, dar care sigur ar putea deveni mai bunã dacã voi înţelege ce este bine şi ce este rãu. Citesc pentru a ştii ce sã nu fac pentru cã este greşit şi aş putea sã rãnesc, citesc pentru a afla ceea ce alţii ştiu deja şi astfel sã nu fiu obligatã sã descopãr roata de câte ori trebuie sã merg mai departe. Sunt atâtea rãspunsuri la aceastã întrebare şi singura problemã ar fi doar aceea de a pune pe primul loc pe cea care îţi este cea mai aproape de inimã în acel moment.
Sunt momente în viaţã când cartea rãmâne nedeschisã mai multe zile, dar ar trebui sã nu devinã o stare permanentã. Sunt perioade în decursul vieţii când toatã atenţia şi toatã energia ne sunt atrase de alte activitãţi, fireşti chiar dacã nu sunt atât de “intelectuale”, dar dacã ulterior timpul reintrã în patrimonial nostru absolut, fãrã fãrâmiţãri şi fãrã reproşuri, atunci trebuie sã ne reluãm dialogul cu cartea.
Cartea este un prieten devotat care nu se va supãra dacã nu îl vizitezi strict de trei ori pe sãptãmânã, nu se va destãinui altora atunci când tu prea obosit fiind, vei lãsa lectura pe seara urmãtoare şi nici nu va fugi de pe raft de câte ori vine o trupã nouã sã cânte în oraş.
Cartea este un prieten tãcut, dar cum îi deschizi inima, adicã coperţile, nu vei putea sã-i opreşti şuvoaiele de cuvinte ce te vor potopi pânã când, ochii şi inima iţi vor fi plini de poveste.
Cartea este un prieten liniştit, dar ce aventuroase cãrãri te îndeamnã sã strãbaţi!
Cartea este un prieten distrat şi vesel ce te ajutã sã descoperi cã oamenii nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi.
Cartea este un prieten hotãrât şi plin de sfaturi mereu gata sã te ajute când te împotmoleşti în hãţisul ştiinţei.
Mai are rost intrebarea: oare cu ce mã ajutã cartea? Sã fiu mai bunã, sã ştiu mai multe, sã înţeleg lumea şi oamenii. E puţin? E mult? Nu ştiu dar continui sã citesc. Şi pentru cã anul 2013 a fost un an ce m-a rãsplãtit pentru cã citesc şi iatã câteca din cãrţile pe care le-am citit:
 
– Omar cel orb – Daniela Zecca-Buzura
– Jurnalul Annei Frank;
– Calea spre credinţã – Regina Noor;
– Dimineaţã pierdutã de Gabriela Adameşteanu
– Amintiri din pribegie de Neagu Djuvara;
-….sã ucizi o pasãre cântãtoare de Harper Lee
– Arta Compromisului de Ileana Vulpescu.
– Spovedanie pentru învinşi – Panait Istrati
– Ţãri de piatrã, de foc si de pãmânt – Geo Bogza
– Constandina, Uruma, Ce mult te-am iubit – Zaharia Stancu
– Perla – John Steinbeck
– Charlie şi Fabrica de Ciocolatã – Roald Dahj.
 
 Poate vã tenteazã ideea a face un top 10 al cãrţilor citite în anul care a trecut şi atunci intraţi şi voi în jocul pornit de Cristi completând astfel biblioteca bloggerului român, oriunde s-ar afla.
Anunțuri

2 comentarii (+add yours?)

  1. Vali Crintea
    Feb 09, 2014 @ 18:18:26

    niciuna nu am citit din lista dvs !
    Care musteste de dragoste ?

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Feb 09, 2014 @ 18:33:43

      Bine ai venit pe file cãlãtoare, Vali! Interesantã întrebare. Aş spune cã volumul “Calea spre credinţã” deşi este povestea împlinirii unui destin şi totodatã o paginã din istoria recentã a Orientului Mijlociu, rãmâne totuşi povestea unei mari iubiri.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: