Gând din Cuvânt – Rodia

100_3113
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
În cãsuţa lor pufoasã
Stau pitite fãrã numãr
Rubiconde şi sfioase
Delicioasele …rubine!
În micuţele potire
Se adunã-ncetişor
Un nectar ce mã încântã
Cu un gust mai…acrişor.
Darul zeilor îmi pare,
Şi-l primesc cu un oftat
Cãci e bun de nu se poate
Însã prea-i bob….numãrat!
 
Gând din Cuvânt ne poartã de astã datã în cãutarea rubinelor.
 
Anunțuri

13 comentarii (+add yours?)

  1. Adriana
    Ian 16, 2014 @ 14:36:32

    Delicioase rubine ai găsit! Le ador in orice mod: suc, crude, in salată. Oricum. Ce idee! M-ai cucerit!

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Ian 16, 2014 @ 16:32:41

      Eu ador rubinele însã mã tot întrebam dacã sã vorbesc despre pietre sau despre delicioasele fructe. Au câştigat ultimele probabil din cauzã cã tocmai cumpãrasem douã rodii şi luptam cu ele.

      Răspunde

      • Adriana
        Ian 16, 2014 @ 18:46:30

        Eu la pietre nu am noroc. Am avut un inel vechi cu un rubin mic, ei bine nu il mai am; iar la nişte cercei deosebiţi cu rubine perfecte am pierdut unul dintre ei. Tot am zis că-l fac pe celălalt pandativ. Acum când scriu, mi-am adus aminte că mai trebuie să caut un ceas care avea „ochişori” mici, mici..din rubin. Unde o fi? Se vede că port gablonţuri.

  2. ComiCultural
    Ian 17, 2014 @ 16:16:17

    Cam ăsta e meniul pentru o creație apetisantă:
    o muză-rodie
    o bucătăreasă (după zodie…)
    și-o inspirată prozodie …
    (n-a ieșit ritmul la prozódie, dar e doar un comment fără pretenții coolinare)…

    Răspunde

  3. irealia
    Ian 17, 2014 @ 19:14:55

    Delicioase versuri! Să-l vezi pe fiul meu cum numără bob cu bob, făcând drumul de la guriță la fruct din nou și din nou. Când se satură îmi zâmbește, roșu. Un rubin și el, al meu.
    Mulțumesc Roxana, mi-ai transformat seara în zâmbet.

    Răspunde

  4. roxdumitrache
    Ian 17, 2014 @ 23:23:22

    Eram sigurã cã dolofana rodie are mulţi fani. Sã mã vezi pe mine cum trudesc alegând boabele !

    Răspunde

  5. Gabriela
    Ian 18, 2014 @ 07:48:36

    Minunata poezie. Lucrurile cu adevarat valoroase se aduna bob cu bob, asa ca boabele de rodie. 🙂

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Ian 19, 2014 @ 12:03:19

      Am inchinat o oda minunatei rodii, Gabriela! Ai dreptate cand spui ca tot ceea ce este valoros vine in portii mici, mici de tot. Probabil ca sa nu ne speriem. Dar uneori este tare greu de recunoscut.

      Răspunde

  6. Trackback: Irealia | Gânduri rubinii (VI)
  7. SimonaR
    Ian 25, 2014 @ 16:41:56

    Și mie îmi place rodia, dar îți trebuie niște răbdare în lupta cu ea 😀 ceea ce îmi cam lipsește. Te anunț că acum îmi plouă în gură…

    Răspunde

  8. roxdumitrache
    Ian 25, 2014 @ 16:52:11

    De cele mai multe ori bãtãlia este câştigatã de dolofana rodie, dar uneori nu mã las pânã nu adun toate boabele. Atunci sunt foarte mândrã de mine.

    Răspunde

  9. Trackback: Gânduri rubinii (VI) | irealia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: