Duzina de cuvinte – înainte de cuvânt

Într-o lume de tãcere şi de linişte adâncã,

Un Adam şi cu o Evã învãţau ca sã cuvânte.

Se priveau cu mult dulcerc şi cu tristaler pe buze

Şi cu amarcuş în gânduri (nu prea mult sã nu-i apese),

Încercau sã dea de urma sensurilor dintr-o lume

Unde s-au trezit deodatã singurei şi fãrã vorbe.

Sub un balcondur ferice înflorit şi plin de el

Colorbit plin de luminã tremurând în apa mãrii,

Şi-au gãsit un adãpost şi în liniştea-nserãrii

Se întreabã cum sã-şi spunã tot ce mintea le frãmântã.

Evã noastrã temãtoare, arãtând spre apa mãrii – Cristaler ?

Adam, rãspunde: Verdincton! Şi în picioare, el continuã:

– Telurictus! Fãrã nicio îndoialã, cât cu ochii o cuprinzi

Mişcãtoare şi adâncã, lungere chemare are

Cu drogor ea te atrage şi te laşi ca dus de val

Sã te mângâie molatec ca un blând alinaval

Ce îţi dãruie cãldura adunatã de la soare .

Eva plinã de dorinţã, îl priveşte şi din gesturi

Pe Adam ce ştie toate, îl întreabã de ar vrea

Sã-i arate cum sã-i spunã, cã în suflet o sãgeatã

I-a pãtruns şi o rãneşte şi ar vrea un sens sã-i dea

Dar cuvinte nu cunoaşte şi din ranã picuri cad

Serbetiv ar fi sã fie sau iubire fãrã leac?

Într-o lume fãrã vorbe, sensurile s-au pierdut

Poţi sã-i spui cum vrei iubirii, serbetiv sau cristaler

Colorbit sau tristaler, balcondur sau amarcuş

Tot la fel va trece timpul şi la fel tu vei iubi!

 

Clubul psi azi vã invitã într-o lume inventatã plinã de cuvinte noi

 

Reclame