21 iul. 2013
by roxdumitrache
in Clubul psi
Etichete:binele tuturor, bunul întregului popor, sintagma
– Ce pãrere ai despre sintagma:binele tuturor?
– Depinde. Ce presupune “tuturor”? Defineşte.
– Defineşte tu. Ce înseamnã pentru tine aceastã noţiune, cât este cuprinzãtoare? Pe cine ai include în mulţimea aceasta?
– “Tuturor” formeazã un grup foarte bine delimiat, este foarte restrâns şi selectiv cu el însuşi. Când te referi la “tuturor”, te raportezi de fapt la un grup foarte clar definit.Al tuturor prietenilor, al tuturor colegilor, al tuturor celor din familia ta, al tuturor celor cãrora le place culoare roşie, al tuturor creştinilor, al tuturor…. Binele deci poate fi al tuturor celor care sunt incluşi în categoria la care faci referire. Binele ca un panaceu al tuturor relelor este demagogie. Ca şi bunul întregului popor. Era al cuiva dar cel mai adesea rãmânea al nimãnui. Toţi l-ar fi vrut, toţi îl revendicã, dar nimeni nu vrea sã accepte cã dacã îl capãtã trebuie sã plãtescã un preţ. Cel al responsabilitãţii.
– Deci nu crezi cã putem fi altruişti şi sã facem un bine tuturor.
– Tuturor care? Ce bine poţi face şi toţi sã fie fericiţi şi mulţumiţi?
– Mã gândesc poate cã dacã nu mai acceptãm minciuna vom face un bine tuturor!
– Poate tuturor celor care oricum nu o acceptau cãci ceilalţi vor cere o moţiune în parlament sã se declare cã minciuna este de mai multe feluri şi deci înainte de a o declara în afara legii, trebuie sã facem nişte studii, plãtite firesc, de fezabilitate sã determinãm care este cea mai folositã minciunã şi de abia dupã ce se va face un referendum popular, sã decidem dacã interzicerea ei este spre binele tuturor. Pânã atunci tu mori şi nu mai apuci sã vezi dacã ai fãcut un bine tuturor. Poate te declarã ulterior un mare binefãcãtor.
– Atunci cum rãmâne cu cei care se dedicã binelui tuturor?
– Specializarea este rãspunsul: binele tuturor copiilor fãrã posibilitãţi, binele tuturor mamelor abandonate, binele tuturor bolnavilor, binele tuturor….. mereu vor rãmâne pe dinafarã câţiva “tuturor” care nu vor gãsi niciodatã o cale spre un “bine”. Oricare bine, cât de mic. Mereu vor fi câţiva care nu vor fi consideraţi, orice ce ar face, destul de “tuturor” pentru a se înfrupta din marele bine.
– Şi totuşi nu putem face nimic spre “binele tuturor”?
– Poate, dacã am înceta sã ne mai credem atotştiutori, atotputernici şi mai ales nemuritori. Cred cã spre binele tuturor este un singur fapt: ne naştem, creştem şi plecãm, lãsând mereu altora, cãutarea. Şi întrebarea:
– Ce pãrere ai despre sintagma:binele tuturor?
– Depinde. Ce presupune “tuturor”? Defineşte.
Cãutãtori ai binelui tuturor sunt toţi cei înscrişi la psi
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Previous Poveste dragã Next Miercurea fãrã cuvinte
iul. 22, 2013 @ 05:04:16
Da, interesant dialog. Pana la urma cum definesti „tuturor”? 🙂
iul. 22, 2013 @ 18:49:01
Tuturor, este un termen mult prea vag sau mult prea cuprinzãtor. Poate fi infinitul cum bine spunea Lili, dar la fel poate însemna doar persoana ta. Putem vorbi de binele tuturor din care tu sã fi exclus? Atunci va fi binele tuturor minus unul! Tu! Deci vorbim de binele tuturor mai puţin tu. Asta ar explica de ce, de câte ori ţi se cere sã faci ceva “în binele tuturor” îţi vine sã ţipi. Sã plângi: de ce eu? De ce tocmai eu trebuie sã fac frumos? Rãspunsul vine imediat: “mamã, fã cum spun eu, aşa este bine pentru toatã lumea!” Binele tuturor se transformã cel mai
adesea în “bine pentru toatã lumea”. Şi lumea în cauzã nu este foarte mare, dar are şi ea dreptul la bine! Sau este atât de mare cã nici mãcar nu o poţi cuantifica deci, oricare va fi binele fãcut, va fi suficient pentru toţi cei care se vor autoinclude în mulţimea celor care se vor declara mulţumiţi. Sper.
iul. 22, 2013 @ 08:03:52
Ha! Am o dilema…ce inseamna pana la urma ,,binele tuturor” ? :))))
iul. 22, 2013 @ 18:59:50
“Binele tuturor”, “bine pentru toatã lumea”. Sã fim serioşi! Ar însemna sã ajungem la un consens cum n-am reuşit în 23 de ani! Tot ce se legifereazã este în binele tuturor, nu? Doar se voteazã în parlament şi se aplicã cu sârg. Si ce? Înseamnã cã suntem de acord cã totul este în binele tuturor? Al tuturor celor care se regãsesc în binele respectiv, restul, cei excluşi se întâlnesc în Piaţa Constituţiei. Este un punct de vedere.Totul este relativ.:binele, raul.
iul. 22, 2013 @ 10:49:58
Extraordinar abordată tema! Cred că este singura abordare realistă a temei, căci binele nu poate fi universal valabil, cred eu!
iul. 22, 2013 @ 20:16:15
Nu poţi deţine cheia înţelegerii! Aş vrea eu! Dar binele tuturor a fost o temã grozavã!
iul. 22, 2013 @ 13:10:22
Just punct de vedere: „tuturor” este o exagerare, o imposibilitate.
Musai de selectat un grup ţintă pentru a putea da un ajutor eficient.
Cred că dacă am încerca măcar să NU facem rău (cu bună ştiinţă) şi tot ar fi ceva, nu?
iul. 22, 2013 @ 19:01:52
Sã te strãduieşti o viaţã sã nu faci rãu este foarte greu, dar ai dreptate, meritã. Tuturor celor din jurul tãu le va fi clar cã alãturi de tine le va fi bine.
iul. 22, 2013 @ 14:36:30
Relativitatea binelui, ca şi cea a răului, a frumosului, a urâtului nu e vreo surpriză. Folosim expresia „spre binele tuturor”, ca un soi de ultimatum, un fel de „altfel nu pot, nu mă baate la cap!” Cam aşa merge apucat…
iul. 22, 2013 @ 19:07:27
Relativ este totul: binele, rãul, bucuria, necazul. Depinde la ce ne raportãm faptele sau spusele. Uneori este mai de folos sã te strãduieşti sã faci bine câtor mai puţini dar sã fie fãcut din inimã. Tuturor celor care s-au bucurat, oricât ar fi de puţini, înseamnã cã le-a fost de ajutor binle fãcut.
iul. 22, 2013 @ 14:58:43
Wow! Ce dialog! Impresionant! Cât de bine ai îmbinat realismul cu posibilul.
iul. 22, 2013 @ 19:21:27
Uneori folosim expresii fãrã a conştientiza care le sunt toate sensurile. Ne putem pierde încercând sã le aflãm.
iul. 22, 2013 @ 15:37:04
E departe… aproape ca și infinitul…
iul. 22, 2013 @ 19:27:03
Infinitul ar fi prea mic dacã am face fiecare un mic bine, pentru toţi.
iul. 22, 2013 @ 19:41:28
Şi pentru cã dezbaterea a fost aprinsã vã dãruiesc un pamflet:
Buna seara!
Rãspund acum la întrebãri, cãci fost-am pânã la servici,
Sã meditez de pot un pic, la binele ce toţi îl vor.
Egal la toţi în dar primit, cãci binele e-al tuturor,
Deşi sã mişte-un degeţel n-ar vrea prea mulţi, de multe ori.
Dar, de se spune cã e al lor, al tuturor, toţi cei numiţi
Aşteaptã calm, fãrã suspin, sã prindã doar un pic din el:
“-Sã daţi la toţi, doar un sfârtac, sã prindem toţi, cãci stãm de mult,
Şi nu e drept sã ia doar cei, ce cu relaţii la cei mari, se aşazarã primi-n rând!”
“-La coadã treci, cãci nu te ştiu şi stau de ani sã prind un pic din binele ce se va da!”
“- La coadã, da, sã treacã-n dat’ de nu, de moţ îl iau şi de pãmânt cu el voi da!
“- Noi suntem proşti, de stãm cuminţi? Cât sã-şteptãm sã ni se dea din binele de anu’ãst?”
“- La rând sã treacã toţi! Sã fim o apã şi-un pãmânt, cãci este al nostru, al tuturor,
Si-l vrem cu grijã împãrţit în porţii mici, dar mici de tot, sã fie veşnic de izvor
Sã nu cumvã sã sece acum, când tuturor le este clar: la bine drepturi toţi avem ,
Cãci binele e-al tuturor! La toţi sã daţi sau la niciunul! De nu ajunge pentru toţi
Sã-l luaţi tot voi, cãci ştim prea bine, cu binele v-aţi învãţat şi la-mpãrţit cu rest
de dã,
Sã-l puneţi bine la pãstrat şi la promoţia din varã, câţi vom mai fi, vom fi atenţi sã nu-l ratãm!”
iul. 22, 2013 @ 20:11:17
🙂 E coadă-n cer,
unii cer bine,
au fler!
iul. 22, 2013 @ 20:30:06
Frumos pamflet și la obiect.
Parcă mai e ceva de spus?
Să mergem iute cu toți sus,
Să cerem binele-n direct!
Să vadă toți ce-avem de spus
Și de primit, și de adus,…
Oh! De adus n-aduc nimic,
Căci am primit bine prea mic,
Și n-am de unde da-napoi,
C-am luat doar pentru doi!
iul. 22, 2013 @ 20:38:09
Ai fost modest, puteai mai mult
sã ceri, e pentru toţi,
şi poate capãtai sau ba,
Cã cine poate mãsura
Cât bine tu nevoie ai?
iul. 22, 2013 @ 21:30:20
Grabit-am fost si am mancat la fost-am, cratima, dar gata, eu am reparat greseala. Sper sa ma scuzati!
iul. 23, 2013 @ 05:39:18
Pamfletul tău l-am citit acum, dimineaţa. Am un zâmbet mare pe chip şi o muzică in urechi. Numa’ bune pentru o nouă zi!