Psi-luneli – Visul

 

DSC02250

Vise, vise, vise. Cine nu a avut, cine nu are vise? Unul mic, cât de mic tot se ascunde printre celelalte gânduri ce ne însoţesc permanenet. Dar ce este un vis?
Sã fie povestea pe care noaptea o ţese şi care se destramã la venirea zorilor? Atunci jumãtate din viaţa noastrã o trãim visând.
Sã fie povestea cu zâne şi Feţi-Frumoşi plini de vitejie ce salveazã lumea şi care se încheie mereu cu: “şi au trãit fericiţi pânã la adânci bãtrâneţi…”. Atunci înseamnã cã din ce în ce mai puţini au vise cãci, pentru poveşti trebuie sã ai pãrinţi care sã ţi le spunã (sã nu fie plecaţi şi sã uite sã se mai întoarcã) sau bunici (dar sã nu fie prea ocupaţi sã te creascã şi prea necãjiţi cã doar pe ei îi mai ai alãturi).
Sau poate este doar o dorinţã ce prinde viaţã încet-încet, se agaţã de sufletul tãu şi te impinge înainte, punându-ţi paşii pe un drum la capãtul cãruia îţi gãseşti liniştea. Aşa trebuie sã fie un vis împlinit: un suflet liniştit. Cãci neliniştea, freamãtul interior, este visul. Nici mãcar noi nu ştim câte vise se strâng în sufletul nostru, cum se zbat sau se bat între ele pentru a fi realizate, cãci doar când împlinirea vine, spunem cu emoţie: ”A fost visul meu sã….”. Cine mai ştie de câte ori a spus-o? Şi-a notat cineva visele împlinite? Şi mã mai întreb ceva: cãt de mari trebuie sã fie visele sau cât de mari trebuie sã fie realizãrile ca sã fie “bifate” ca vise împlinite?
Când eram elevã şi învãţam despre piramide, mã visam atingându-le ca sã mã sigur cã sunt atât de mari pe cât se spune în carte. Doar se vãd de pe Lunã, nu? Visul de atunci s-a împlinit, am atins piramidele şi pentru câteva momente am revãzut cu ochii minţii copila ce rãsfoia cartea de istorie anticã din clasa a V–a. Pentru mine acesta a fost un vis împlinit cãci în toţi aceşti ani, o cãlãtorie în Egipt nu era decât o idee la care gândul zbura din când în când. Nu a fost un ţel, nu m-am concentrat sã-l realizez, am lãsat viaţa sã curgã dar nu l-am uitat. Visul este vis. Ţelurile vieţii sunt altceva. Nu le-am confundat niciodatã. Mi-am urmat ţelurile şi am lãsat visurile sã se împlineascã. Am încercat sã nu visez cã pot avea Luna de pe cer, dar am visat mereu cã o pot atige de vreau şi mi-am ales o devizã în care cred şi astãzi: “ Per Aspera ad Astra”, cãci este greu sã atingi stele, dar dacã vrei, uneori reuşim sã atingem cu mâna cerul.
Şi mai am visuri: sã zbor, sã fac un salt cu paraşuta şi sã fac scufundãri. Sunt prea multe? Or fi posibile? Nu ştiu de se vor împlini vreodatã, dar este aşa de frumos sã visezi! Visul nu are vârstã, nu se uitã, nu moare, te va aştepta mereu acolo unde l-ai lãsat şi va veni la tine de câte ori îl chemi. Iubesc visurile şi pe visãtori cãci fac lumea mai frumoasã.
 

Vise mari şi vise mici, vise împlinite sau doar visate, sunt astãzi adunate la psi !

Anunțuri

18 comentarii (+add yours?)

  1. dordefemeie
    Iun 24, 2013 @ 07:48:20

    Esti o curajoasa… mie mi-ar fi mult prea frica sa sar cu parasuta, iar de scufundari nici vorba, nu suport ideea de a avea deaspura mea o masa uriasa de apa…. brrrr 🙂

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Iun 24, 2013 @ 08:28:32

      Da de unde curajoasã! Dar sunt atât de curioasã încât tare mult aş vrea sã vãd cu ochii mei minunãţiile colorate de sub ape şi sã vãd Pãmântul prin ochii pãsãrilor purtate de vânt! Ştii care este partea cea mai plãcutã pentru mine a unei cãlãtorii îndepãrtate? Zborul cu avionul. Cãnd decoleazã şi simt cã începe sã pluteascã, plutesc şi eu. Mi-am rugat o data pãrinţii sã mã lase sã fac planorism şi au refuzat. Mai târziu au fost altele de fãcut. Dar undeva, adânc ascuns, este micul Icar. Poate va zbura cândva asemeni pãsãrilor, dacã nu, asta va fi!

      Răspunde

  2. psi
    Iun 24, 2013 @ 08:01:58

    orice vis are contur de tangibil dacă vrei cu adevărat. ştim amândouă că aşa este… căci da, el vine la tine atunci când îl chemi. 🙂
    aştept deci să ne spui cum a fost saltu, atunci când va fi.

    Răspunde

  3. Trackback: Dacă dragostea ar cânta prin -Vi(s)ul | Alma Nahe
  4. Trackback: Psiluneli-Visul | Cățărătorii
  5. Scorpio
    Iun 24, 2013 @ 15:53:55

    Rox, visurile tale sunt atat de frumoase! Si nici o clipa nerealizabile…
    E atat de frumos sa visezi…

    Răspunde

  6. roxdumitrache
    Iun 24, 2013 @ 16:25:24

    Uitându-mã în jurul meu la câte vise ce pãreau nerealizabile s-au îndeplinit, înclin sã cred cã ar putea fi posibil cândvã, sã prindã viaţã.

    Răspunde

  7. alma nahe
    Iun 24, 2013 @ 17:29:28

    Visul?! Păi, tu ai aici o herghelie de visuri…Să ţi se îndepliească şi salt, şi să ţi se deschidă toate visele (şi paraşuta)înspre activare.. 🙂

    Răspunde

  8. Trackback: Visul- Psiluneli | Fata din vis
  9. lili3d
    Iun 24, 2013 @ 19:08:24

    Citind despre visele tale, am realizat câte visuri mi-am suprimat de-a lungul vieții și am rămas în pană de ele. Trebuie să mă resetez! 🙂
    Cu parașuta mi-ar plăcea și mie, dar aș muri de frică înainte! 🙂

    Răspunde

  10. roxdumitrache
    Iun 24, 2013 @ 19:34:39

    E momentul sã le chemi, poate vor veni sã-ţi spunã cã nu au plecat prea departe. Crezi cã mie nu îmi este fricã ? Dar cum am spus deja, de va fi sa fie, va fi, de nu visul e atât de frumos!

    Răspunde

  11. Gabriela
    Iun 24, 2013 @ 19:56:54

    Mi-au placut mereu visatorii, pentru ca ei au dat contururi noi lumii, atingandu-si visele si telurile, ajungand acolo unde nimeni nu credea ca pot ajunge, pana la luceafar sau mai sus. E important si minunat sa visam chiar daca doar o parte din visurile noastre se implinesc. Ele construiesc in sufletele noastre castele si deschid orizonturi. Fara ele am fi atat de tristi si de saraci.

    Răspunde

  12. roxdumitrache
    Iun 24, 2013 @ 20:30:53

    Ce s-ar fi fãcut lumea asta fãrã visãtorii din toate timpurile? Fãrã încercãrile lor de a da viaţã unor gânduri doar de ei ştiute? Tot ceea ce avem astãzi sunt visele împlinite ale tuturor celor care încet, încet au împins umanitatea unde este astâzi.

    Răspunde

  13. Trackback: Visul – ca modalitate de a exista | BLOG D'AGATHA
  14. SimonaR
    Iun 24, 2013 @ 21:24:09

    Visul nu are vârstă 🙂 sper să ți se îndeplinească toate! poate într-o zi bifez și eu un vis: Egiptul cu piramidele lui.

    Răspunde

  15. roxdumitrache
    Iun 25, 2013 @ 04:43:11

    Multumesc si sper ca intr-o zi, sa ajungi la piramide. Este o experienta deosebita.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: