Un virus am sau poate o fi de vinã Luna
sau poate un Luceafãr stingher acum,
Ce mã priveşte galeş din prea înaltul cer
Cãci fãrã îndoialã eu simt c-ating cu mâna
Tot cerul plin de stele şi pot sã le culeg.
Paporniţa vezi bine, cu stele am umplut-o
Şi fãrã pãrtinire la toţi le dãruiesc,
Un dor arzând, zvârlit într-un abis de vise,
Nicicând de voi prieteni pânã acum atins,
Sã se-nplinescã astãzi, justiţie divinã,
O fatã, o pisicã, mãtuşa, o şerpoaicã, o scorpie
Cu toatele sã vinã şi plini de voie bunã, alãturi vom porni
Sã fim prin almanahe, un grup mai tineriu!
Doamne, ce provocare a fost duzina asta!
Cu greu am strâns aproape cuvintele alese,
Dar se încumentarã şi altii, fãrã teamã
si deci, lecturã bunã, la psi cu toti v-asteaptã!
sursa foto
Duzina de cuvinte – Cu mâna, cerul am atins
22 iun. 2013 14 comentarii
in Duzina de cuvinte Etichete:abis, aduc, almanahe, duzina de cuvinte, lume, lumina, Paporniţa
Un virus te cuprinde când vrei sã-ncerci sã zbori
Şi începi sã crezi din suflet cã ai sã poţi, de vrei
S-atingi cu mâna cerul ce astãzi te priveşte
Şi parcã te aşteaptã, sã te înalţi spre el!
Un dor te-ncearcã tainic, privind la zãri albastre
Spre care doar cu gândul tu poţi sã te avânţi
Cãci un abis e viaţa în care fãrã voie eşti prins şi vei râmãne,
Doar sã priveşti la stele dar fãrã sã le-atingi!
Justiţie divinã sã fie oare asta, mã-ntreb a mia oarã
Când stau privind la cerul ce poarta şi-a închis,
De ce nu pot sã prind în mânã douã stele
Sã le aduc cu mine acuma pe Pãmânt?
Aş lumina o lume ce plinã de-ntuneric îmi pare dar,
O fatã, cu paşi ca de pisicã, pãşeşte lângã mine
Şi parcã dintr-o datã e acuma mult mai bine cãci,
Fãrã de sfialã luminã poartã-n ochii în care mã scufund.
Privesc în jur, cu ciudã, la tot ce mã-nconjoarã,
Mã simt ca o mãtusã cu limba de şerpoaicã,
O scorpie cãrându-şi paporniţa cu vise
Din care nu se-alese nimica pân-acuma.
“Dar cugetul mi-e tânãr sau poate tineriu”, îmi spune gandul,
Cãci tot ce-mi zburdã-n minte e cum sã mã pornesc
Spre zãri de nimeni altul atinse pân-acuma
Cum doar în almanahe gãseşti, de îţi doreşti!
Un virus am sau poate o fi de vinã Luna
sau poate un Luceafãr stingher acum,
Ce mã priveşte galeş din prea înaltul cer
Cãci fãrã îndoialã eu simt c-ating cu mâna
Tot cerul plin de stele şi pot sã le culeg.
Paporniţa vezi bine, cu stele am umplut-o
Şi fãrã pãrtinire la toţi le dãruiesc,
Un dor arzând, zvârlit într-un abis de vise,
Nicicând de voi prieteni pânã acum atins,
Sã se-nplinescã astãzi, justiţie divinã,
O fatã, o pisicã, mãtuşa, o şerpoaicã, o scorpie
Cu toatele sã vinã şi plini de voie bunã, alãturi vom porni
Sã fim prin almanahe, un grup mai tineriu!
Doamne, ce provocare a fost duzina asta!
Cu greu am strâns aproape cuvintele alese,
Dar se încumentarã şi altii, fãrã teamã
si deci, lecturã bunã, la psi cu toti v-asteaptã!
sursa foto
Un virus am sau poate o fi de vinã Luna
sau poate un Luceafãr stingher acum,
Ce mã priveşte galeş din prea înaltul cer
Cãci fãrã îndoialã eu simt c-ating cu mâna
Tot cerul plin de stele şi pot sã le culeg.
Paporniţa vezi bine, cu stele am umplut-o
Şi fãrã pãrtinire la toţi le dãruiesc,
Un dor arzând, zvârlit într-un abis de vise,
Nicicând de voi prieteni pânã acum atins,
Sã se-nplinescã astãzi, justiţie divinã,
O fatã, o pisicã, mãtuşa, o şerpoaicã, o scorpie
Cu toatele sã vinã şi plini de voie bunã, alãturi vom porni
Sã fim prin almanahe, un grup mai tineriu!
Doamne, ce provocare a fost duzina asta!
Cu greu am strâns aproape cuvintele alese,
Dar se încumentarã şi altii, fãrã teamã
si deci, lecturã bunã, la psi cu toti v-asteaptã!
sursa foto
iun. 22, 2013 @ 14:12:07
Uite cui îi plac şaradele! 🙂 Cică i-a fost greu să adune cuvintele! Eu ori văd dublu, ori?! 😛 Aşlua pentru sufleţelul meu asta:
„Cãci tot ce-mi zburdã-n minte e cum sã mã pornesc
Spre zãri de nimeni altul atinse pân-acuma
Cum doar în almanahe gãseşti, de îţi doreşti!”
„Sã fim prin almanahe, un grup mai tineriu!” i-o pasez cuiva mai tânăr, psi©ii(hihi).
Ştie ea de ce râd!
iun. 22, 2013 @ 15:27:56
Greu m-am pornit astãzi la scris dar mai apoi nu m-am oprit şi dublu a dat la adunare.
Ce sã mai tai şi ce sã las, a fost o altã întrebare la care eu rãspuns n-am dat.
Vã las pe voi dubla postare sã o citiţi, din douã una cu siguranţã v-o plãcea!
iun. 22, 2013 @ 15:32:46
Mie imi placura amandoua… e grav? 🙂
iun. 22, 2013 @ 15:37:00
E grav doar de mi-o iau in cap, cum imi spunea mamica mea,
Multam, frumos, Dorule Dor!
iun. 22, 2013 @ 16:44:39
asta numeşti tu pornit cu greu? îţi curg versurile… 🙂 năvalnice.
iun. 22, 2013 @ 17:31:26
măi – măi!! parol îmi place „Privesc în jur, cu ciudã, la tot ce mã-nconjoarã,
Mã simt ca o mãtusã cu limba de şerpoaicã,
O scorpie cãrându-şi paporniţa cu vise
Din care nu se-alese nimica pân-acuma.” şi apoi vii cu „Un virus am sau poate o fi de vinã Luna
sau poate un Luceafãr stingher acum,…”
Bingo: super luna are efect…
iun. 22, 2013 @ 18:07:14
Nu-i asa?
iun. 23, 2013 @ 13:14:30
Mai presus de toate e cerul spre care ne uitam cu dor si unde vrem sa ne inaltam, ca o amintire dintr- alta viata. Ne construim din gandurile si idealurile noastre aripi sa zburam „pana la Luceafar, ori mai sus…”. Si e atat de simplu sa gasim drumul drept spre destinatia calatoriei noastre:”S-atingi cu mâna cerul ce astãzi te priveşte…”. O poezie minunata plina de metafore si mesaje.
iun. 23, 2013 @ 18:45:45
Multumesc, Gabriela!
iun. 23, 2013 @ 19:01:41
M-aș ascunde și eu în papornița ta cu stele… 🙂
iun. 23, 2013 @ 19:33:40
Vino, paporniţa te-aşteaptã printre stele sã te-ascunzi
Şi când va veni sorocul, vise vei îndeplini!
Cãci paporniţa-i cu vise ca steluţe mititele
Ce vor împlini dorinţe, de vei crede mult în ele!