Duzina de cuvinte – Tulcea, oraşul de la porţile deltei

DSC06386

Dacã încã nu aţi vizitat încã oraşul de pe malul Dunãrii, poate ar fi momentul sã porniţi In aventurã, cãci drumul printre dealurile înverzite ale Dobrogei, este poate unul dintre cele mai frumoase trasee turistice. Aparent monoton, drumul DN 22A ce strãbate podişul Casimcei, podişul Babadag pânã pe dealurile Tulcei, lasã privirii dealurile înverzite peste care privirea alunecã pânã departe. Noi am fãcut acest drum la începutul primãverii când natura prindea viaţã, fãrã aglomeraţia sezonului cald şi astfel am putut admira fãrã grabã spectacolul naturii.

Am ales sã trecem Dunãrea peste podul de la Giurgeni-Vadu Oii, vechiul traseu chiar dacã este mai lung, este dupã pãrerea mea mult mai spectaculos decât A1 şi meritã mãcar o datã sã fie fãcut, fie cã vã îndreptaţi spre Tulcea, fie cã aţi pornit cãtre malul mãrii. Peisajele sunt minunate, localitãţile presãrate de-alungul drumului DN22A spre Tulcea, fie pe E60 de la Hârşova la Constanţa, sunt pitoreşti şi nu veţi regreta timpul petrecut în plus pe drum.

Drumul DN22A spre Tulcea prin Saraiu, Topolog, Nicolae Bãlcescu, Cataloi, este bun, fãrã surprize şi vã va conduce spre inima oraşului de pe malul Dunãrii, unde odatã ajuns, nu vã rãmâne decât sã vã decideţi dacã veţi opta pentru un hotel de la fereastra cãruia veţi asculta zgomutul apei ce se loveşte de cheu sau veţi rãmâne în inima oraşului. Noi am ales sã ne cazãm la hotelul Select situat în apropierea parcului central, foarte liniştit, la care am revenit ori de câte ori am ajuns la Tulcea.

Dacã alegi sã-ţi începi vizita în oraşul de pe malul Dunãrii cu o vizitã la Centrul Muzeal Eco-turistic vei descoperii un loc minunat. Centrul gãzduieşte alãturi de expoziţia permanentã ce prezintã eco sistemele specifice Deltei Dunãrii şi a zonelor învecinate acesteia, expoziţii temporare extrem de interesante dar şi un acvariu, a cãrei formã ineditã permite vizitatorilor sã se afle pentru câteva momente în “mijlocul” zecilor de peşti multicolori ce îl populeazã. Toate dioramele ce reproduc habitatele naturale ale unor specii existente sau chiar a unora dispãrute, sunt realizate astfel încât, îndatã ce te aproprii de ele, acestea parcã prind viaţã: dintr-o datã sunete şi lumini, animã peisajele şi fãrã sã vrei, te trezeşti cãutând cu privirea vietãţile ce par sã te pândeascã din umbrã. Niciun detaliu nu a fost uitat, întregul ansamblu te îndeamnã sã cercetezi cu atenţie exponatele ce vorbesc nu numai despre diversitatea naturalã a zonei deltei dar şi despre oamenii acestor locuri. Astfel, cherhanaua tradiţionalã, cu prezentarea uneltelor pescãreşti, a metodelor de pregãtire şi conservare a peştelui, te provoacã la un exerciţiu de imaginaţie cãci astãzi, vechile metode nu mai sunt nici cunoscute şi nici folosite. Pentru cei care doresc sã încerce pregãtirea unui borş pescãresc autentic îşi pot nota reţeta aşa cum am fãcut şi eu sau pot sã afle cum se pregãtea peştele la sare. Tot ceea ce cuprinde Centrul muzeal este menit sã prezinte diversitatea excepţionalã a Rezervaţie Biosferei Delta Dunarii, un areal unic în lume şi de aceea nu ar trebui ratat de nimeni aflat în trecere prin Tulcea.

De la Centrul muzeal, poţi lua la pas esplanada de pe malul Dunãrii, admirând ambarcaţiunile ancorate la cheu sau te poţi îndrepta spre centrul oraşului traversând parcul strãjuit de statuia lui Mircea cel Bãtrân. Dar odatã ajuns la Tulcea nu te vei limita doar la admira apele Dunãrii ci cu siguranţã, vei hotãrâ sã descoperi o cale prin care sã descoperi frumuseţea deltei. Drumul ce trece prin Malcoci, Nufãru, Beştepe, Murighiol pânã la Dunavãţul de Sus şi Dunavãţul de Jos, vã va prilejui o nesperatã trecere în revistã a ceea ce însemnã arhitecturã tradiţionalã, cãci cu toate schimbãrile produse în arhitectura ruralã, reprezentarea stilizatã a peştelui, se regãseşte încã pe casele bãtrâneşti ce mãrginesc drumul spre gurile Dunãrii, acoperişuri cu stuf sau barca ce nu lipseşte din curţile mãrginite de apã, vã vor încânta.

Privesc toate aceste minunãţii şi înţeleg de ce ne este nouã românilor atât de scump acest colţ de rai: un paradis terestru, în care oameni, pãsãri şi vietãţi ale apelor îşi au rostul lor, acelaşi de mii de ani, netulburat decât de trecerea timpului. Curgerea timpului, mãsuratã între rãsãritul soarelui şi fâlfâirea de aripi a pãsãrilor ce-şi cautã cuiburile la asfinţit, are o altã dimensiune pentru aceşti oameni ce-şi trec viaţa luptând cu asprimea iernilor dintre ape şi legãnaţi de alunecarea bãrcii pe drumuri de ape. Noi orãşenii, ne cheltuim energia alergând dupã realizãri a cãror dimensiune abstractã nu va avea niciodatã poate, încarcãtura de vise pe care, o poartã în sânge oamenii apelor. Odatã ajunşi aici însã, strãbãtând drumurile foşnitoare de ape, înţelegem cã, deşi suntem departe de malurile sale, purtãm în sânge curgerea Dunãrii şi dorul nostru de libertate aleargã odatã cu apele sale, spre mare.

Toţi cei care cu rãbdare au scris presãrându-şi gândurile cu cele douãsprezece cuvinte alese de Dana, îi gãsiţi ca de obicei în tabelul de la psi.

Anunțuri

26 comentarii (+add yours?)

  1. Dana Lalici
    Iun 15, 2013 @ 08:59:15

    Frumos traseu, frumoasa prezentare. Eu vazusem numai Braila, nu si Tulcea si tot vrajita fusesem. Nu stiu daca Dunarea da farmecul oraselor prin care isi face drum sau ochii oamanilor care le privesc. cred ca amandoua.

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Iun 15, 2013 @ 09:23:54

      Multumesc! Şi Brãila şi Tulcea sunt la fel de interesante. Cred cã apropierea de Dunãre, schimbã oamenii, acolo pe malul apei percepi parcã nu numai curgerea ei dar, realizezi şi faptul cã timpul, zilele, anii, au acceaşi curgere de neoprit şi tot ce poţi sã faci este sã te alãturi lor. Este o luptã întotdeuna inegalã, cu apele sau cu timpul, nu poţi sã te opui nici apelor dezlãnţite şi nici nu poţi opri timpul in loc. Probabil de aceea mã fascineazã ţinutul apelor, cum am numit eu aşezãrile de la malul apelor.
      “Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat.” Heraclit

      Răspunde

  2. Călin
    Iun 15, 2013 @ 10:06:56

    o duzină…călătoare. asta e ceva inedit. recunosc, Tulcea e unul din cele vreo două-trei judeţe din ţară în care nu am pus piciorul. am aruncat o privire de peste Dunăre, dar atât. dar voi ajunge cândva şi acolo, chiar dacă sunt extrem de iubit de ţânţari 🙂

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Iun 15, 2013 @ 10:44:54

      Pânã acum duzina de cuvinte m-a încurajat sã-mi scriu in versuri sau prozã gandurile. M-am gândit cã ar fi timpul sã iau la drum cu mine duzina de cuvinte şi sã cãlatorim împreunã.

      Răspunde

  3. Trackback: Împreunări | Alma Nahe
  4. alma nahe
    Iun 15, 2013 @ 10:30:55

    Eu am un defect major, sunt atât de absorbită de ce întâlnesc în drumurile mele, încât, nu iau înapoi cu mine şi numele locurilor pe unde trec, ca să pot povesti şi altora, ca şi traseu. Din acest motiv, nici şoferiţă nu voi fi vreodată, fiindcă mă fură peisajul.

    Am fost la Tulcea, dar eram mai mică, nu-mi amintesc cine ştie ce. Şi, oricum, n-am stat prea mult, era o excursie cu şcoala(generală), de-o zi.

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Iun 15, 2013 @ 10:49:33

      Eu din contrã, fie cã sunt eu la volan, fie cã sunt pasagerul din dreapta, reţin locurile pe
      unde trec tocmai din dorinţa de a povesti şi altora ce am vãzut şi ce mi-a plãcut. Fie vor hotãrâ şi alţii sã îmi calce pe urme, fie, dacã nu vor ajunge vreodatã sã le viziteze, vor afla astfel despre aceste locuri. Recunosc cã cel mai adesea eu sunt pasagerul din dreapta, tocmai pentru a putea fotografia şi nota în agendã cele mai interesante detalii.

      Răspunde

  5. roxdumitrache
    Iun 15, 2013 @ 10:56:32

    La Tulcea mai sunt multe încã de vizitat, dar eu am preferat sã vorbesc acum doar despre Centrul muzeal care mi-a plãcut foarte mult şi despre drumul spre Dunãvãţul de jos, unde am fost sã salut delta. Cred cã voi mai merge şi în acestã varã pentru o plimbare prin deltã.

    Răspunde

  6. Sonia
    Iun 15, 2013 @ 12:11:45

    Mi-e străină Tulcea, dar mi-ai făcut poftă să o văd cândva.
    Și nu total offtopic. De ce nu te înscrii în tabelul lui psi?
    http://www.psi-words.com/2013/06/14/duzina-de-cuvinte-exercitiu-de-visare-par-avion-c/
    (sau nu am văzut e bine?)

    Răspunde

  7. roxdumitrache
    Iun 15, 2013 @ 16:46:40

    M-am trecut dar poate nu s-a facut inscrierea. Mai incerc odata.

    Răspunde

  8. Trackback: Duzina de cuvinte (4)- Iti daruiesc nepretuirea | Insemnari ...
  9. Trackback: De drum – Duzina de cuvinte | Fata din vis
  10. Gabriela
    Iun 15, 2013 @ 20:26:24

    Inca unul din reportajele scrise de tine cu o adevarata maiestrie. Auzisem de acvariul din Tulcea si am vazut la un moment dat un videoclip pe internet. Orasul, descris de tine, pare sa fie fascinant tocmai prin amplasarea lui, la limita dintre uscat si taramul apelor, e un loc al povestilor si al legendelor care se impletesc cu mirosul apelor Dunarii rasfirata pe canale. Iar daca Delta Dunarii e un paradis al pasarilor si al vegetatiei atunci poti spune ca la Tulcea esti la portile paradisului..

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Iun 16, 2013 @ 09:55:51

      Mã bucur cã ţi-a plãcut invitaţia mea de a vizita Tulcea. Aşezarea oraşului permite durmuri de explorare a zonei şi pe apã şi pe uscat. Trebuie sã revii de mai multe ori, pentru a vizita pe îndelete şi a lãsa apoi impresiile sã se “aşeze” şi sã “vorbescã” despre cele vãzute. Senzatia extraordinarã pe care o ai când intri în interiorul celor douã acvarii dispuse concentric şi peştii înoatã în jurul tãu, meritã trãitã. Sunt convinsã cã în lume sunt acvarii mult mai spectaculoase, dar acesta este la noi în ţarã şi este pãcat sã nu se ştie de el. Din Tulcea poţi pleca sã vizitezi delta iar drumul prin împrejurimi, casele vechi care încã mai pot fi vãzute, curţile care coboarã pânã la apã, cu bãrci aşteptând plecarea la pescuit pentru mine sunt fascinante.

      Răspunde

      • Gabriela
        Iun 16, 2013 @ 10:15:35

        Foarte frumos. va trebui sa vizitei Dobrogea si partea de litoral. Ajungem sa vedem occidentul si orientul fara a trai bucuria de a vedea ce frumuseti sunt la noi. Pacat ca nu ai pus si fotografii cu acvariul. Stiu ca la un moment dat, tot un blogger mi l-a recomandat.

      • roxdumitrache
        Iun 16, 2013 @ 10:46:12

        Am facut cateva fotografii dar am pierdut fisierul din greseala. Mi-a parut tare rau mai ales ca pozasem printre altele si reteta borsului pescaresc, care am aflat ca se face cu otet si nu cu bors, spre surprinderea mea. La Bucuresti am incercat reteta, sa vad cu este.
        Am scris si despre cetatile Enisala, Adamclisi si Histria, dar mai sunt atatea altele pe care trebuie sa le vad, astfel incat drumurile Dobrogei nu s-au sfarsit pentru mine.

      • Gabriela
        Iun 16, 2013 @ 11:15:36

        Despre Enisala si Adamclisi citisem la tine pe blog cu ceva vreme in urma.

      • roxdumitrache
        Iun 16, 2013 @ 12:35:45

        Potae iti va placea si Histria -de straja la malul marii

  11. cita
    Iun 16, 2013 @ 01:03:46

    Uite ca tocmai te-am insotit in calatorie! Multumesc!

    Răspunde

  12. SimonaR
    Iun 16, 2013 @ 13:52:27

    Nu am ajuns încă la Tulcea, dar la cum ai prezentat orașul sună tentant 🙂

    Răspunde

  13. roxdumitrache
    Iun 16, 2013 @ 15:40:13

    Mie mi-a placut .

    Răspunde

  14. Scorpio
    Iun 17, 2013 @ 08:37:54

    Nici eu nu am ajuns pana acum in Tulcea. Tu ai prezentat-o frumos 🙂 .

    Răspunde

  15. popasuriinviata
    Feb 23, 2014 @ 00:05:52

    La Tulcea, Dunarea se termina,…. se pierde si se rasfira in bratele ei, se imprastie in balti si canale, straduindu-se sa ajunga si sa se verse lenesa intr-un tarziu in marea cea mare. Dunarea-i o apa curgatoare, poate la fel ca oricare alt fluviu din lume, insa farmecul fiecarui fluviu este dat de malurile si oamenii ce le insotesc in drumurile lor spre varsare. Asa cum oamenii bravi stiu sa-si traiasca fiecare moment al vietii lor cu demnitate si maretie, tot asa si fluviul isi poarta povara de valuri ce se rostogolesc spre sfarsit fara hopuri si fara valtori ci lin si domol, parca spre a nu trezi intreaga natura cu zbaterea grabnica si finala. Apele curgatoare se pot deosebi intre ele abia la final, cand sunt aproape de varsare, desirandu-se in estuare si delte, devenind inconfundabile prin ceea ce sunt ele in sine si nu prin ceea ce le isoteste de pe maluri. DEX-ul prin definitiile lui, uniformizeaza termenul de delta, facand sa ne gandim la aceleasi lucruri, la aceleasi masuri ale inchipuirilor noastre pentru toate deltele, nu are definitii separate pentru fiecare delta in parte, scriind acolo ceva de genul: „zonă aluvionară, triunghiulară, între brațele unui fluviu la vărsarea în mare.”. Definitia este ca o mancare fara sare, arata frumos dar este neinghitibila, vaduvind fiecare varsare de farmecul propriu. Este ca si cand as vizita delta oricarui fluviu gandindu-ma mai apoi ca varsarile tuturor fluviilor arata la fel cu prima, confundandu-se intre ele, nemaiavand nici un rost sa le vizitez si pe restul. Am vazut doua delte in viata mea, am avut aceasta ocazie sa vad si delta Senegalului si a Dunarii si in afara de ape, nimic nu mai este la fel. Nici pestele din adancuri nu este identic. Am copilarit pe malul lacului Razelm, aproape de insula Popina, deci pe balta dar nu in delta Dunarii pe care spre rusinea mea am vizitat-o abia pe la 26 de ani, dupa ce am vazut delta Senegalului. Acum lucrez in delta Dunarii si intalnind articolul despre Tulcea, cred ca mi-am tradat una din slabiciunile mele banuite dar nestiute, este un soi de patriotism local, si stiu bine ca acesta nu mi-ar fi dat pace daca il treceam in revista necomentat. Multumesc pentru vorbele frumoase despre locurile natale mie, desi toti oamenii de bine din tara asta frumoasa stiu bine ca Romania este plina de locuri de vis, de locuri incantatoare, de oameni isteti si frumosi ca locurile in care traiesc.

    Răspunde

  16. roxdumitrache
    Feb 23, 2014 @ 22:37:07

    Mi-a placut orasul si voi reveni. Mai am inca atat de multe de vazut.Sper sa merg anul acesta intr-o scurta calatorie in Delta.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: