Dorinţa

lista dorintelor
 
Pune-ţi o dorinţã! Jocul copilãriei era simplu şi în acelaşi timp fermecãtor cãci geana cazutã, era culeasã cu grijã şi închizând ochii alegeai dorinţa, apoi suflai cu toatã credinţa cã, odatã geana ascunsã în sân, dorinţa se va împlini. Recunosc cã de cele mai multe ori uitam şi cã mi-am pus o dorinţã darmite sã mai vãd şi dacã s-a îndeplinit! Dar asta nu m-a oprit niciodatã sã culeg cu grijã genele poposite pe obrajii prietenelor, aşteptând rãbdãtoare sã-şi punã o dorinţã.
M-am gândit sã-mi fac o listã a dorinţelor puse de-alungul timpului şi sã încerc sã vãd câte dintre ele s-au îndeplinit şi câte sunt încã pe lista de aşteptare. Dar mi-am dat seama cã ar trebui sã scriu câteva liste şi nu una singurã, fiecare corespunzând unei etape din viaţa mea. Lista copilãriei ar fi desigur cea mai lungã cãci doar la vârsta aceea crezi cu tot sufletul în împlinirea dorinţelor spuse cu voce tare. Doar de aceea existã pãrinţii sã ne audã dorinţele şi sã ni le împlineascã! Şi cât se strãduiesc aflãm din pãcate uneori destul destul de târziu. Eu nu am spus vreodatã: vreau! Vreau şi eu pantofi de lac sau vreau şi eu o pãpuşã mare! Ştiam cã suntem patru copii şi dorinţele se înmulţesc şi ele tot cu patru, deci începeam timid:
– Miţule! Şi mama rãspundea agale:
– Nu mã mai miţuli şi spune repede ce vrei!
– Miţule, ştii am vazut nişte sandãluţe albe la Incãlţãminte, nu sunt scumpe!
– Bine, bine trece pe listã şi mai vedem.
Listele astea ale mamei au fost de poveste cãci într-adevãr, ce trecea din visul meu pe lista mamei, nescrisã de altfel, mai devreme sau mai târziu, se realiza. Cu timpul am învãţat sã am rãbdare şi sã nu insist, cãci dacã dorinta era realizabilã, mama nu uita. Aş spune cã poate în vremea copilãriei mi s-au împlinit cele mai multe dorinţe, deşi eram departe de a ştii ce eforturi fãceau pãrinţii mei şi era cel mai simplu lucru din lume sã alerg la mama şi sã mã alint: Miţule!
Astãzi listele cu dorinţe s-au scurtat, cãci maturitatea te face sã înţelegi cã puţine sunt dorinţele ce meritã scrise pentru a nu fi uitate şi pentru care meritã sã te rogi sã le vezi îndeplinite. Dar mai ales am înţeles cã sunt dorinţe care oricât ar vrea, pãrinţii nu mai pot sã ţi le împlineascã. Azi pe listã mea se aflã o astfel de dorinţã, aceea de a-mi vedea nepoţii dar şi o dorinţã specialã care sper sã fie trecutã pentru mult timp pe lista celui ce poate sã-mi rãspundã la rugãminţi: sã pot sã spun cât mai mult, ca odinioarã: Miţule! Şi mama sã-mi rãspundã. Şi tata la fel. Doar atât, cãci astãzi pe lista nescrisã nu mai sunt dorinţe neîmplinite şi copilul de atunci a înţeles cât de fericit a fost având doi pãrinţi iubitori şi cât de bogat a fost tot timpul avându-i mereu alãturi.
 
 sursa foto
Anunțuri

14 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Dorinţa | Tiberiuorasanu's Blog
  2. lili3d
    Mai 13, 2013 @ 18:25:28

    Rămân amintirile frumoase…

    Răspunde

  3. vavaly
    Mai 13, 2013 @ 20:05:37

    atat de simplu si atat de frumos… uneori dorintele implinite sunt langa noi, le putem atinge dar nu le vedem, nu le simtim. dar e minunat sa existe astfel de momente in care sa iti dai seama de acest fapt. o alta fata a dorintei …

    Răspunde

    • roxdumitrache
      Mai 14, 2013 @ 15:55:31

      Stii, uneori cand imi dau seama ca am oftat dupa stele mult prea indepartate, uitand cate lucruri frumoase ma inconjoara, simt in suflet o durere imensa. Cand mama ma vedea ca sunt trista ca nu pot avea imediat ce imi doream, imi spunea un lucru care pe mine m-a ajutat si mai tarziu in viata, cand sufeream ca nu toate mi se indeplinesc: „Ai doua maini, doua picioare, nu te duce nimeni de mana, nu oi fi tu Ileana Cosanzeana dar nici nu intoarce nimeni privirea de la tine, de ce sa fii trista? Esti atat de bogata si ar trebui sa fii atat de fericita!” Ce simplu si ce adevarat!

      Răspunde

  4. Trackback: Hai, şî | Alma Nahe
  5. alma nahe
    Mai 13, 2013 @ 22:50:58

    Eu şi-acum îi „fac” listă cu dorinţă mamei mele! Şi nu mă alint, sunt serioasă când îi cer.:) Şi ea se uită la mine tot cu aceeaşi seninătate în privire, duios-naivă, căutându-mi satisfacţia pe chip şi stingerea dorinţei, căci tocmai a tăiat-o de pe listă.

    Răspunde

  6. Trackback: Psiluneli-Dorinţa | Cățărătorii
  7. Scorpio
    Mai 14, 2013 @ 14:50:54

    Eu nu faceam lista…ma duceam si ma mitzuiam direct pe langa ea. 🙂

    Răspunde

  8. roxdumitrache
    Mai 14, 2013 @ 15:58:03

    Nici eu nu o scriam cum am spus, dar mama nu uita niciodata o dorinta spusa de noi. Cum oare, ma intreb si astazi!

    Răspunde

  9. Carmen Pricop
    Mai 14, 2013 @ 21:55:27

    Să ţi se împlinescă toate dorinţele! Să ni se împlinească! 🙂

    Răspunde

  10. Trackback: Dorința « Dictatura justitiei
  11. roxdumitrache
    Mai 15, 2013 @ 07:49:41

    Mulţumesc pentru urare şi toate dorinţele voastre, spuse şi nespuse, să se împlinească!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: