12 apr. 2013
by roxdumitrache
in Duzina de cuvinte
Etichete:cuvintele, muzica divina, psi, ruga, suflet, viaţã
E sãrbãtoare mare şi toţi se adunarã
Sã fie mai aproape de locul de-nchinare
De unde se aude un glas ce spune blând
Cã doar cei mai umili în astã lume crudã
Vor fi chemaţi sã fie aproape de cel Sfânt.
Cuvintele rãsunã departe, peste oameni
Şi toţi se înfioarã şi stau în neclintire,
Gândind la tot ce-n viaţã trãirã, rãu sau bine
De parcã într-o clipã vor fi-ntrebaţi de toate.
Sã trecem lin prin viaţã nu este cu putinţã! Îşi spun
Şi umerii-şi apleacã ca într-o închinare,
De parcã-şi cer iertare cã nu au reuşit
Sã fie fãrã patã şi acum ei stau tãcuţi,
Şi vorbele ascultã cãtând sã înţeleagã
Unde-au greşit şi când.
Dar vocea se aude cum spune fãrã grabã
Cã nimeni nu doreşte ca ei sã aibã-n suflet
Nici spaimã, nici durere ci muzica divinã,
Şi blândã mângâiere, atât nimic mai mult.
De sãptãmâni aşteaptã sã vinã ziua asta,
E prima sãrbãtoare dupã mult timp când iatã,
Vor fi cu toţi acasã şi s-or ruga-mpreunã
Sã nu se mai despartã, sã fie iar aproape
De tot ce-n suflet poartã: copii, pãrinţi şi frate
Şi casa pãrintescã şi tot ce nu uitarã!
Cam asta le e vrerea, acum cã sunt acasã
Şi mulţumesc din suflet cã toţi se întâlnirã.
Cã s-au întors vremelnic e drept, dar nu le pasã
Uitatã e o clipã, aceea ademenire ce-n lume îi purtarã,
Şi mult i-a încercat, cãci fãrã îndoialã, altcineva e astãzi
Chemat ca sã-i asculte cãnd ruga şi-o înalţã
Şi cer cu umilintã sã fie toţi iertaţi!
Duzinarii de serviciu s-au înscris frumos la psi şi aşteaptã fiecare sã citiţi ce au mai scris.
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Similare
Previous Bal á Mouk – impresii Next Prin Parcul Naţional Piatra Craiului
apr. 12, 2013 @ 20:14:20
Cât de greu de prins în cuvinte e bucuria şi căldura întâlnirii cu cei dragi şi cât de bine ţi-a reuşit ţie!
apr. 12, 2013 @ 20:29:59
Mulţi dintre noi au pe cineva departe de casã. Poate spun cã le este bine, poate chiar aşa este, dar în suflet rãmane un gol greu de ascuns. Aşa cã aşteptãm sãrbãtorile.
apr. 12, 2013 @ 22:04:47
Gol am și eu în suflet când știu că nu pot să fiu acasă cu ai mei măcar de sărbători…
apr. 12, 2013 @ 22:14:40
Ştiu. Dar sãrbãtoare va fi oricând te vei întoarce acasã. Ne-am obişnuit sã aşteptãm sãrbãtorile ca sã reunim familia, cred însã cã ar fi mai bine dacã am transforma întâlnirile noastre, oricând vor fi ele, în sãrbatori de familei.
apr. 13, 2013 @ 03:55:53
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii "Gării pentru doi".
apr. 13, 2013 @ 04:58:27
eu cred că toţi avem pe cineva departe…
offtipic: ai pus greşit linkul… 😦 o să corectez eu.
apr. 13, 2013 @ 07:50:02
Multumesc, psi!
apr. 13, 2013 @ 05:32:24
M-a emotionat poezia ta, e greu sa astepti zi dupa zi pe cineva drag aflat departe…
apr. 13, 2013 @ 07:51:48
Cand pleacã cineva drag, duce cu el şi o parte din sufletul tãu. Rãmâi incomplet şi asta doare.
apr. 13, 2013 @ 16:38:38
Lumină din lumină, ne aşezăm în tihnă. Citind, aroape că am putut simţi fiecare răsuflare, şi fiecare suflet aflat în lumea mare, străin de casă, masă, mamă, tată, fiu şi fiică, bunic, bunică…