Bal á Mouk – impresii

 
 
Bal a Mouk

Bal a Mouk

Vã plac surprizele? Mie da! Şi pentru cã împreunã cu un grup de colegi am hotãrât sã nu lãsãm nesãrbãtoritã prima zi de primãvarã, am pornit la drum prin Bucureşti în cãutarea …….balamucului! Cam asta era tot ceea ce aflasem despre locul spre care ne îndreptam plini de elan: numele ce suna cam ironic, dorind parcã sã ne mai poarte un pic prin nebunia vieţii ce nu de puţine ori ne ne duce spre limita atât de fragilã dintre limpezimea gândului şi abisul închipuirilor. Astfel, îndemnul ce a rãsunat plin de voioşie la sfârştul programului: “haideţi sã mergem la Bal á Mouk!”, a fost precum sunetul clopoţelului ce dã liber la joacã copiilor. Desigur, numele m-a fãcut sã mã întreb: care sã fie povestea ce stã ascunsã, în spatele zidurilor ce se ridicã pe malul Dâmboviţei, în imediata apropiere a Hanului lui Manuc? Rãspunsul aveam sã-l aflu îndatã ce am pãşit în local şi unde cu surprindere am descoperit un loc rãmas parcã prins într-un veac de mult apus. Localul deschis într-una dintre acele clãdiri vechi ale Bucureştiului de altã datã, pãstreazã neatinsã savoarea unei pofte de viaţã oglinditã în rafinate tuşe de culoare. Tablouri delicate, obiecte centenare strânse cu multã grijã şi dragoste pe rafturi, fac sã dai ocol întâi la tot localul şi-apoi sã te aşezi şi sã întrebi de vorbã. E ceea ce am fãcut imediat ce am realizat câte lucruri frumoase poţi admira în timpul petrecut alãturi de prieteni. Salonul este amenajat astfel încât sã punã în valoare arhitectura originalã, pereţii acestuia fiind acoperiţi de imaginile Bucureştiului aşa cum noi nu l-am vãzut vreodatã, afişe de epocã, tablouri şi sute de obiecte ce altãdatã fãceau deliciul vieţii. Toate acestea vorbesc însã de pasiunea celui ce le-a strâns laolaltã şi care astãzi vã învitã sã-i treceţi pragul. Dar de veţi veni nu veţi regreta: la bar veţi putea vedea cum altãdatã sã vinzi licori, licenţã-ţi trebuia. Apoi de te aşezi şi dai comandã, privirea sã ridici şi vei vedea precum într-un muzeu, cum, un chip frumos de sus te urmãreşte: întrebã-l pe patron cine-a pictat tabloul sau cine a modelat torsul din bronz ce la picioare lângã bar, sclipeşte minunat. Tonitza, Guguianu, admiraţi şi gustul de-altãdatã al vieţii de boem puteţi sã savuraţi. Puteţi chiar sã citiţi despre abdicarea Regelui Carol al II-lea, sau poate Europei sã-i vedeţi hotarele de altãdatã sau poate viitorul în palmã sã învãţaţi a citi, oricum ar fi de Bal Mouk–ul de impresii veţi fi pe datã cuceriţi. Şi veţi dori sã reveniţi. Priviţi şi admiraţi dar mult mai bine ar fi sã-i treceţi pragul. Sã-mi spuneţi de v-a plãcut şi poate ne-om întâlni la un pahar de vorbã despre trecute vremuri cu doamne şi crai la drum de searã!

Anunțuri

1 comentariu (+add yours?)

  1. Alexa
    Apr 13, 2013 @ 11:38:24

    cred că ştiu cam pe unde se află,,,dacă zici de Hanul lui Manuc.. interesant! îmi place postul plus că e plin de optimism si fresh…aşa da – fără melancolii şi apoi e primăvară!!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: