Şi atunci, închizi ochii şi îţi spui hotãrât cã, de acum înainte nu vei mai lasa sã te sufoce aşteptãrile celor ce vãd în tine doar prelungirea propriului eu. Vei fi curajos şi vei desfãşura propria bãtãlie pentru marele adevãr doar de tine ştiut. Marea ta datorie va fi desigur sã nu te dezamãgeşti în primul rând pe tine şi pentru asta, spiritului tãu nu-i va rãmâne alta, decât sã surprindã viaţa într-o asemenea mãsurã încât, oricare va fi timpul pe care îl petreci realizându-ţi visul, va fi în esenţã un câştig. Nu vei cãdea niciodatã în teama de a crede cã, legate de vise sunt doar dezamãgirile. Nu vei uita cã uneori, este mai uşor sã ne hrãnim laşitatea cu ideea cã visele sunt doar vise câtã vreme rãmân neîmplinite. Dacã însã te laşi dus de curajul de a spera, atunci totul se schimbã şi lumea întreagã este din nou toatã, a ta. Viseazã deci şi lasã în urmã teama cã împlinindu-ţi visele, ai înşelat aşteptãrile celor din jur.
Ca de obicei îi veţi gãsi la psi pe cei care s-au încumetat sã foloseascã cele 12 cuvinte alese de scorpio: almanahe, La Fee, tibi, Cristian, Dor, Carmen Pricop.Duzina de cuvinte: aşteptãri şi vise
30 mart. 2013 18 comentarii
in Duzina de cuvinte Etichete:Aşteptãrile, “Omul mãsurã a tuturor lucrurilor”, datorie, libertate
Aşteptãrile sunt legate de persoana noastrã încã din prima clipã de viaţã, fãrã ca mãcar sã conştientizãm acest lucru. Are ochii mamei sau ai tatãlui? Are vocea puternicã ca tatãl sãu desigur, auzi-l cum zbiarã de scoalã tot blocul! Dacã îndrãzneşti sã nu intrii în tiparul aşteptãrilor familiale, deschizii drumul dezamãgirilor, care vor începe mereu cu: trebuia sã-mi închipui cã….
Dar ca sã respectãm purul adevãr trebuie sã spunem cã marile aşteptãri ce ne dau bãtaie de cap, nu sunt cele ale altora pentru noi ci mai degrabã, sunt propriile noastre vise. Mai mari sau mai mici, ele se vor transforma cu timpul într-o datorie despre care ni se va repeta mereu şi mereu cã, trebuie sã o urmãm neabãtut dacã vrem sã ne realizãm. Viaţa noastra se va desfãşura într-o continuã luptã de a nu dezamãgi şi a nu ne dezamãgi. Oare ce este mai dureros? Sã-ţi abandonezi propriile vise sau sã laşi neîmplinite aşteptãrile celor din jurul tãu?
Orice ai lãsa nerealizat va fi dus pânã la final la nemulţumiri şi oricât am vrea sã ne hrãnim cu speranţe sufletul, tot va trebui sã recunoaştem cã în esenţã, viaţa este fãcutã din vise care au prins aripi şi care au dat libertate spiritului nostru. Vise care susţin dorinţa de a experimenta, de a depãşi barierele nevãzute ce ne ţin prizonieri într-o lume în care „omul mãsurã a tuturor lucrurilor ” se sufocã uneori şi atunci, spre a nu cãdea în derizoriu, se cuvine sã petreci ceva mai mult timp cu propria conştiinţã şi sã te decizi ce vrei cu adevãrat sã faci.
mart. 30, 2013 @ 08:55:22
Ai mare dreptate în tot ce spui aici. Am totuşi dacă nu te superi, o mică observaţie: „omul măsura tuturor lucrurilor”- Nu cred în această sintagmă. Cred că ar trebui să fim ceva mai atenţi dacă situăm în centrul universului omul, uitînd de Dumnezeu.
mart. 30, 2013 @ 20:19:36
Omul creat dupã chipul şi asemãnarea lui Dumnezeu poartã în el o fãrâmã de
Dumnezeire. Cred ca omul poate fi mãsura tuturor lucrurilor dacã va face fiecare gest gândindu-se cã el va atinge un alt om. Deci sã facem în viatã doar gesturi în care punem fãrâma de dumezeire din noi şi care sã nu calce în picioare fãrâma de dumnezeire din ceilalţi oameni. Nimic fãrã Dumnezeu, deplin de acord!
mart. 30, 2013 @ 08:57:10
Trebuie sa speram, intotdeauna, dar numai vis-a-vis de noi insine, nu de ceilalti, care au propriile visuri.
mart. 30, 2013 @ 20:22:52
Uneori trece ceva timp pânã când realizãm cã visele pentru care luptãm nu sunt ale noastre.
mart. 30, 2013 @ 09:29:57
Da, așteptările celorlalți sunt o capcană!
mart. 30, 2013 @ 20:39:50
O capcanã cu atât mai greu de evitat cu cât primele aşteptãri pe care nu vrei sã le dezamãgeşti vin din partea celor mai dragi persoane: pãrinţii. Nu le poţi imputa nimic, nici lipsa de dragoste şi nici faptul cã ei cred sincer cã ştiu ce este mai bine pentru tine. Şi aşa este pentru un timp. Apoi eşti prins într-un vârtej de aşteptãri şi este tare greu sã le spui nu.
mart. 30, 2013 @ 17:39:58
A-ți împlini visurile poate mulțumi și așteptările celorlalți, după ce vor înțelege.
mart. 30, 2013 @ 20:50:22
Uneori ia timp, dar meritã sã nu renunţi.
mart. 31, 2013 @ 07:23:19
Eu am răsturnat tot (după ce am citit aşa cum era) şi am zis(în titlu) vise, şi, mai apoi aşteptări.
Apoi am parcurs textul începând cu ultima propoziţie şi am încheiat cu prima.
Aşadar, esenţa stă în „Trebuia să-mi închipui că…”, cumva.
mart. 31, 2013 @ 15:31:32
Nu toți suntem în stare să fim precum Paul Gauguin.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Gauguin
mart. 31, 2013 @ 17:24:01
Intre a nu te risipi încercand sã satisfaci aşteptãrile care ţie nu îţi vor aduce împlinire şi a abandona familia este cale lungã. Visele te pot duce departe în lume, dar nu toţi cei care îşi urmeazã calea doritã, ard punţile în urma lor.
apr. 04, 2013 @ 19:26:15
Asteptarile celorlalti de la tine iti vor deschide drumuri, dar nicunul nu e drumul tau.