A citi, citire

M-am gândit sã vorbim puţin despre timpul pe care astãzi îl petrecem citind. Cãrţi, reviste, ziare, cu apariţii zilnice sau periodice, par sã fi devenit astãzi prea puţin atractive, pentru prea mulţi oameni, într-o perioadã în care internetul este considerat un mijloc eficient şi suficient, de informare. Poate este cu adevãrat mai uşor sã foloseşti calculatorul pentru a gãsi subiectele care te intereseazã, dar unde rãmâne loc pentru plãcerea de a ţine în mânã o carte frumos copertatã, tipãritã pe hârtie de bunã calitate ?
De când mã ştiu, citesc. Mama îmi povestea cã în prima zi de şcoalã, în drum spre casã, m-am oprit şi aşezatã pe iarbã, plinã de curiozitate, am rãsfoit manualele primite. Nu am avut rãbdare sã ajung acasã, trebuia sã vãd ce se ascunde între coperţile frumos colorate. Nu ştiam sã citesc, dar curiozitatea care mã stãpâneşte şi astãzi, nu-mi dãdea pace. Cred cã cititul a fost pentru mine, mereu, modalitatea cea mai plãcutã de petrecere a timpului. Câtã vreme am cãrţi de citit, niciodatã nu mã simt singurã şi nu am mã plâng cã nu am ce face.
Miron Costin a spus aşa de frumos cã „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor…” în scrierea sa „De Neamul Moldovenilor”. Oare astãzi se mai studiazã acestã lucrare? Oare astãzi copii mai primesc acest îndemn la şcoalã, îndemn care pe mine m-a însoţit mereu în viaţã şi care m-a fãcut sã iubesc cartea. Cãci nu numai cã îmi place sã îmi petrec timpul citind, dar, am învãţat sã iubesc cãrţile, frumos tipãrite şi frumos copertate, a cãror simplã vedere, te fac sã ţi le doreşti. Am învãţat sã caut în anticariate, ediţii vechi, volume cu autografe de la scriitori sau ediţii rare. Timpul petrecut într-un anticariat printre atâtea cãrţi, chiar dacã nu cumperi niciuna pe moment, tot nu va reprezenta timp irosit, cãci deschizând atâtea volume sau rãsfoind paginile vechilor reviste aflate pe rafturi, vei dori cu siguranţã sã revii.
O astfel de carte, dragã sufletului meu, vreau sã vã prezint: Cartea cu jucãrii, de Tudor Arghezi, ediţie 1931. Este atât de frumos tipãritã, cu pagini având ilustraţii colorate, protejate de foiţã transparentã, realizate de Lucia Demetriade-Bãlãcescu. Ediţia originalã a fost copertatã ulterior, spre a fi mai bine pãstratã. Am cumpãrat acestã carte, ca dar pentru fiica mea.
Pagina de prezentare a cartiiIlustratie la povestirea "Domnita Pulheria"Ilustratie la povestirea " Piatra pitigoiului"Astãzi oferta de carte este mai mare ca niciodatã dar, deşi vãd din ce în ce mai multe persoane de toate vârstele, având cãrţi în mânã, totuşi, la întrebarea ce cãrţi citeşti sau ce revistã, rãspunsul celor mai mulţi este adeseori dezamãgitor: nici una, cãci nu am timp. Iatã un rãspuns cu care nu mã pot împãcã. Nu am timp! Şi totuşi cât timp irosim fãrã ca mãcar sã fim conştienţi de acest lucru! Fiecare carte ascunde în paginile sale atãtea gânduri frumoase şi atãtea rãspunsuri la întrebãri de multe ori nerostite cu voce tare. Frãmântãrile noastre capãtã adeseori rãspunsuri neaşteptate, tocmai în momentul în care rãsfoim fãrã prea mare interes câte o revistã sau o carte pe care punem mâna întãmplãtor. Ar fi momentul sã facem din lecturã o prioritate, cãci la orice vârstã, a citi înseamnã a învãţa. Şi cum învãţarea contiunã este definitã ca fiind motorul schimbãrii, pentru a putea face faţã schimbãrilor tot mai mari din viaţa noastrã, şi pentru a ne putea adapta schimbãrilor extreme de rapide din piaţa muncii, este necesar sã citim cât mai mult: cãrţi, reviste, ziare, lucrãri de specialitate din domeniul de interes profesional, publicaţiile on-line. V-aţi gândit vreodatã cã atunci când participãm la rezolvarea temelor pentru acasã alãturi de copii noştrii, nu numai cã îi ajutãm pe ei sã înveţe, dar totodatã rememorãm cunoştiinţe ce pãreau demult uitate şi acumulãm cunoştiinţe noi. Tot învãţare este şi mai ales, este cat se poate de continuã. Atâta timp, cât suntem conştienţi de importanţa şi de necesitatea învãţãrii şi folosim cunoştinţele acumulate în viaţa de zi cu zi şi în viaţa profesionalã, timpul acordat cititului şi studiului, reprezintã cea mai valoroasã investiţie pe care noi, o putem face cu propriile forţe, pentru a ne realiza visele.
M-am întrebat adeseori, când şi de ce, au încetat pãrinţii sã ofere cãrţi, copiilor ca dar de Crãciun sau la aniversarea zilei de naştere. Cum sã îndrãgeascã cãrţile şi sã accepte de bunãvoie sã-si petreacã timpul liber citind, altfel decât obligaţi de şcoalã, dacã pentru cei mai mulţi copii, lectura unei cãrţi nu reprezintã decât o sarcinã şcolarã, neplãcutã şi de care cei mai mulţi nu se achitã, preferând sã gãsescã pe internet rezumatele gata fãcute. Ce sã mai vorbim despre frecventarea bibliotecii şcolii sau a unei biblioteci de cartier. Sau despre mersul în anticariate pentru a gãsi o carte anume. Astãzi cele mai multe liste de cereri cãtre Moş Crãciun cuprind: I Phone, I Pad, PsP, PS2, PS3, X Box, dar nicio carte. Este important sã trezim interesul copiilor pentru lecturã, citind alãturi de ei şi arãtând interes pentru cãrţile pe care aceştia şi le doresc, ajutându-i sã şi le procure şi comentând pe marginea lor. Rãmânând tot timpul parte din viaţa lor, îi vom putea susţine în tot ceea ce îşi propun dacã, alãturi de ei, vom continua permanent sã învãţãm despre lumea ce ne înconjoarã şi care se schimbã mult prea rapid. În astfel de momente în care trebuie sã caut rãspunsuri la întrebãrile vieţii în cãrţi, îmi aduc de versurile aceluiaşi poet Tudor Arghezi, ce atât de frumos spunea :
“Carte frumoasă cinste cui te-a scris/ Încet gânditã, gingaş cumpãnitã;/ Eşti ca o floare, anume înfloritã/ Mâinilor mele, care te-au deschis.”(Ex libris)
 
Anunțuri

1 comentariu (+add yours?)

  1. Trackback: De ce citim? « calatorprintaramea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: